Județul Bihor
Consiliul Județean

Hărți

harta Bihor Harta digitala Consiliu Judetean Bihor

Calendar evenimente

Programul autobuzelor

Programul autobuzelor

Curs valutar

Judeţul Bihor are un cadru natural caracterizat printr-un relief variat, ce conţine toate formele: câmpie 44%, dealuri şi depresiuni 31,6%, munte 24%. Treptele de relief cresc în altitudine dinspre vest spre est unde ating altitudinea maximă de 1.849 de metri în vârful Cucurbăta din Munţii Vlădeasa. Câmpia judeţului Bihor face parte din unitatea majoră de relief a Câmpiei de Vest, care se întinde spre teritoriul Ungariei, în Câmpia Panonică. Subunităţile Câmpiei de Vest de pe teritoriul judeţului sunt Câmpia Crişanei, Câmpia Cernei, Câmpia Ierului, Câmpia Carei şi Câmpia Tăşnad. Spre vest se regăsesc unităţile intermediare de dealuri piemontane şi depresiuni ce fac legătura dintre Câmpia de Vest şi Munţii Apuseni. Aceste unităţi au altitudini între 250-400 de metri şi forme tentaculare între care se întind depresiuni  cu altitudini joase care sunt străbătute de văile unor râuri.  Lanţurile muntoase din judeţ fac parte din Carpaţii Occidentali - grupa Munţilor Apuseni - şi sunt  reprezentate de Munţii Bihorului, Munţii Vlădeasa, Munţii Plopişului, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma. Munţii Bihorului,  Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma cuprind cele mai extinse suprafeţe de relief carstic din România, incluzînd formaţiuni specifice de tipul dolinelor, cheilor şi peşterilor.

Clima judeţului Bihor se înscrie în tipul de climă temperat-continentală moderată, cu puternice influenţe oceanice generate de vânturile dominante de vest. În judeţul Bihor se înregistrează precipitaţii mai bogate decât în alte regiuni ale ţării, staţiunea Stâna de Vale din munţii Vlădeasa fiind supranumită ”polul ploilor din România”. Cantitatea de precipitaţii variază în cadrul judeţului în funcţie de formele de relief, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în zona montană.

Reţeaua hidrografică este dominată de trei bazine principale ale râurilor Barcău, Crişul Repede, şi Crişul Negru, care izvorăsc din Munţii Apuseni şi se varsă, pe teritoriul Ungariei, în Tisa. Reţeaua hidrografică conţine şi afluenţi ale celor trei râuri principale din judeţ. Dintre cei mai importanţi amintim râurile Ierul, Bistra şi Valea Fînaţelor, afluenţi ai râului Barcău, Valea Iadului, Peţa şi Borod, afluenţi ai râului Crişul Repede şi Crişul Pietros, Valea Roşiei, Holod şi Ghepeş, afluenţi ai râului Crişul Negru. Lacurile naturale sunt reduse ca număr, printre cele mai importante fiind Lacul Şerpilor (cel mai întins - 10 hectare) şi  Lacul cu Stuf, în zona Salonta, sau Lacul cu nuferi şi lotuşi termali Peţa, din Băile 1 Mai. Lacurile artificiale din judeţ sunt mult mai extinse ca suprafaţă, având rol de retenţie a excesului de apă în perioadele cu precipitaţii abundente. Dintre cele mai importante amintim Lacul Leşu, Lacul Lugaş, Lacul Tileagd, precum şi Cefa, Mădăras, Homorog şi Tăşmada care sunt iazuri şi heleştee piscicole. În judeţul Bihor mai există o reţea de canale, concepute pentru irigarea terenurilor agricole şi desecări, care colectează o serie de pâraie din judeţ.

Datorită geologiei complexe a munţilor, resursele naturale de subsol sunt variate, fiind reprezentate de zăcăminte de lignit, (Suplacul de Barcău, Borod, Popeşti), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), ţiţei (Suplacu de Barcău), şisturi bituminoase (Derna, Tătăruş), marmură (Băiţa, Chişcău), ape geotermale şi minerale  (Oradea, Băile Felix, Mădăras, Tămăşeu, Tinca şi Stâna de Vale).

Resursele de sol sunt foarte importante prin prisma unor întinse suprafeţe de câmpie, propice culturilor agricole şi a suprafeţelor  muntoase unde predomină pădurile. Suprafaţa agricolă ocupă 66,2% din suprafaţa totală a judeţului, terenurile arabile fiind întâlnite în partea de câmpie, viile şi livezile în zona deluroasă a judeţului, iar păşunile şi suprafeţele forestiere în zona montană.

Zonele vulnerabile la riscuri naturale sunt situate îndeosebi în partea deluroasă deoarece geologia este mai puţin dură, iar în timpul ploilor în averse sau la topirea zăpezilor se pot forma scurgeri semnificative de pe versanţi ce pot genera alunecări de teren. Dealurile Dernei, Dealurile Oradiei şi Dealurile Drăgăneştilor sunt cele mai expuse unor astfel de riscuri. Arealele predispuse la inundaţii sunt cele situate pe văile principalelor râuri din judeţ, îndeosebi unde acestea au albii înguste, iar în timpul ploilor în averse sau a topirii zăpezilor pot să se reverse, cauzând pagube importante

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a județului Bihor 2014-2010
 

Aboneaza-te la Newsletter

Consiliul Județean Bihor Oradea, Parcul Traian nr. 5 Orar: 8-16 Telefon: 0259 410181, Fax: 0259 410 182
E-mail: registratura@cjbihor.ro, Web: www.cjbihor.ro