Județul Bihor - Consiliul Județean
logo

Calendar evenimente

Meteo

Programul autobuzelor

Programul autobuzelor

Curs valutar

BNR 20.11.2017
eur

1 EUR

usd

1 USD

gbp

1 GBP

huf

100 HUF

= 4.6469 RON

= 3.9414 RON

= 5.2259 RON

= 1.4871 RON

Hărți

harta Bihor Harta digitala Consiliu Judetean Bihor
ECONOMIE

Judeţul Bihor este al doilea ca mărime din Regiunea Nord-Vest, din punct de vedere al PIB-ului, şi al 10-lea în topul judeţelor României, din punct de vedere al contribuţiei la PIB-ul naţional. Evoluţia PIB-ului a fost una pozitivă pe parcursul ultimei decade, fiind înregistrată o scădere doar în perioada de criză financiară (2009), recuperată însă în cursul anului 2010. Se remarcă o creştere a disparităţilor intra-regionale în cadrul Regiunii Nord - Vest, în sensul că rata de creştere a PIB-ului pentru Cluj şi Bihor a fost superioară celorlalte judeţe, mărindu-se decalajul de dezvoltare dintre acestea.

Conform datelor statistice INS, la nivelul anului 2012, judeţul Bihor avea 14.542 firme. Cea mai mare densitate de IMM-uri la 1.000 de locuitori se găseşte în municipiul Oradea, în localităţi din apropierea Oradiei (Sânmartin, Oşorhei, Nojorid, Borş, Sântandrei), precum şi în municipiile Salonta, Aleşd, Beiuş şi Marghita.

Mediul de afaceri bihorean este compus în cea mai mare parte din întreprinderi active în domeniul serviciilor reprezentând 76% din întreprinderile ce au sediul social în Bihor. Din punct de vedere al cifrei de afaceri generată de acestea, situaţia este mai echilibrată, deoarece întreprinderile active în industrie şi construcţii generează 45% din cifra de afaceri, deşi cumulează doar 20% din numărul acestora.

Structura mediului de afaceri bihorean din punct de vedere al numărului de firme este similară celei la nivel naţional (3% - agricultură / 20% - industrie / 77% - servicii). În ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri se remarcă faptul că întreprinderile din industrie şi construcţii au o pondere mai importantă în Bihor decât la nivel naţional (40% faţă de 36%).  Acest lucru arată că baza economică a judeţului se sprijină pe industrie, într-o măsură mai mare decât la nivel naţional.


Analiza indicelui de specializare  a judeţului (utilizat pentru a arăta domeniile de activitate în care județul este mai dezvoltat comparativ cu nivelul național, pe baza numărului de salariați din domeniul respectiv) arată că sub-sectoarele economice în care judeţul este mai dezvoltat, faţă de nivelul naţional, ţin de sectorul secundar. Astfel, se remarcă industria de prelucrare, în special: computere, electronică şi optică; industria textilă şi de confecţii; mase plastice şi produse nemetalice precum şi industria mobilei.
Image title