Consiliul Județean Bihor, vot favorabil pentru varianta 3 a Centurii Aleșd Consiliul Județean a avizat astăzi, în cadrul ședinței extraordinare, cea de-a treia variantă a traseului pentru șoseaua de centură Aleșd, votată și de către consiliul local al orașului Aleșd. Varianta 3, cu o lungime de 5,9 kilometri, este cea recomandată de proiectant după ce a obținut, în urma unei analize multicriteriale, cel mai mare punctaj, fiind investiția cu cele mai reduse costuri, realizabilă în termenul cel mai scurt și cu cele mai mici cheltuieli de întreținere și operare. „Varianta 3 are o zonă critică pe o lungime de 520 de metri unde, în spatele cartierului de blocuri din Aleșd, traseul variantei ocolitoare trece printr-o zonă care s-a configurat în ultimii ani ca zonă de locuit. Sunt 21 de case construite sau în construcție, de o parte și de alta a acestei porțiuni, care nu sunt atinse de traseu, dar traseul se suprapune pe o zonă care ar fi fost gândită ca o zonă exclusiv urbană, nu de tranzit. Pe bună dreptate, oamenii care locuiesc pe această stradă vor avea un trafic mult mai mare față de ce au acum, vor avea un nivel de zgomot ușor mai ridicat, aceasta este realitatea, dar câștigurile pentru toți locuitorii orașului Aleșd și pentru cei aflați în tranzit sunt incomparabil mai mari și oriunde ne-am gândi să facem o variantă sau alta, nu există nicăieri o zonă cu un impact mai mic”, a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va face o nouă analiză multicriterială pentru variantele 2 și 3, în urma căreia va fi aprobat traseul final. Următoarea etapă va fi realizarea studiului de fezabilitate. „Realizarea studiului de fezabilitate va dura aproximativ 3 luni, după care, obținându-se toate avizele necesare, vom trece la aprobarea indicatorilor, la aprobarea coridorului de expropieri, la depunerea cererii de finanțare. Întrucât această investiție este cuprinsă în lista de proiecte, are finanțarea asigurată din fonduri europene. Respectând toate aceste proceduri, în vara acestui an estimăm că am putea demara procedura de licitație pentru selectarea unei echipe de proiectare și execuție, în așa fel încât să putem avea realizată această centură până la finalul anului 2023. Finanțarea va fi asigurată din fonduri europene”, a explicat Ilie Bolojan. Consiliul Județean Bihor În conferința de presă, președintele Consiliului Județean a mai precizat că a obținut un acord de principiu de la Ministerul Apărării Naționale pentru definitivarea variantelor de traseu pentru centura Beiuș. Acestea vor să fi prezentate public la începutul lunii februarie. Proiectul drumului expres Oradea – Arad, în linie dreaptă Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a anunțat astăzi că studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru drumul expres Oradea – Arad vor fi realizate în comun de către Consiliile Județene Bihor și Arad și primăriile Oradea și Arad. „Valoarea acestei licitații se va ridica la 10 milioane de euro, din care 40% reprezintă valoarea studiului de fezabilitate, 10% reprezintă asistența tehnică pe perioada derulării proiectului, iar 50% - valoarea proiectului tehnic, inclusiv partea de autorizație de construcție. Ca atare, perioada pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic ar fi de 20 de luni, din care 10 luni va fi durata estimată de realizare a studiului de fezabilitate, timp în care va fi scrisă și cererea de finanțare. Imediat ce studiul de fezabilitate va fi aprobat de către cele patru unități administrativteritoriale și de către Ministerul Transporturilor, vom depune cererea de finanțare. Proiectul este prins în finanțare, dar e o procedură care trebuie respectată. În paralel cu realizarea proiectului tehnic vom rezolva și avizele, analizele cost-beneficiu și toate documentațiile, în așa fel încât după 20 de luni să putem demara procedura de licitație pentru execuția efectivă a lucrărilor. Am putea ca la finalul acestei luni sau la începutul lunii februarie, licitația pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic să fie publicat pe SICAP, iar termenul de ofertare este de 35 de zile de la data publicării. Asta înseamnă că la jumătatea lunii martie am putea avea firma câștigătoare.”, a precizat preșdintele CJ Bihor. Conform proiectului, drumul expres Oradea-Arad va avea profil de autostradă cu trei benzi de circulație pe sens pe o distanță de 14,6 kilometri, profil de autostradă cu două benzi pe sens pe o distanță de 43,5 km și profil de drum expres cu două benzi de circulație pe sens pe 76,4 kilometri. Proiectul include și realizarea a 5 drumuri de legătură cu profiluri diferite, realizarea a 66 de poduri, pasaje sau viaducte și a 12 noduri rutiere.
Astăzi, 19 Ianuarie 2020, Consiliul Județean Bihor, în ședință extraordinară, a adoptat cu unanimitate de voturi procedura de continuare a externalizării serviciilor sociale pentru contractele de furnizare a serviciilor sociale. În prezent, 20% din activitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor (DGASPC) este externalizată, în parteneriat cu asociații și fundații, iar 80% este realizată de aparatul propriu al DGASPC. După cum președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a explicat într-o conferință de presă care a precedat ședința Consiliului, în 2011, CJ Bihor a început o procedură prin care anumite centre, care erau până la acel moment gestionate exclusiv de DGASPC, au fost externalizate. Astfel, 14 centre din cele 58 au trecut prin această etapă în urma unei licitații publice. Aceste centre au început să fie, prin urmare, administrate de Organizații Non-Guvernamentale (ONG-uri). Unul dintre cele 14 contracte a expirat la începutul acestui an, iar celelalte urmează să expire în lunile următoare, până în toamna acestui an. Prin hotărârea de astăzi, Consiliul Județean Bihor a decis să continue externalizarea serviciile sociale pentru cele 14 centre, iar în acest sens, în luna februarie (a.c.) se vor organiza licitații pentru desemnarea administratorilor. În plus, DGASPC a fost mandatată de către Consiliul Județean Bihor să prezinte în 60 de zile o strategie pentru ca și alte centre să fie externalizate. „Obiectivul pe care îl avem este ca două treimi din activitatea pe care astăzi o derulează direcția să fie desfășurată în regim externalizat și abia o treime să rămână în curtea direcției: centre de urgență, anumite activități care nu vor fi preluate în urma licitațiilor, sau pur și simplu vor rămâne în activitatea DGASPC” a declarat Ilie Bolojan. Totodată, președintele CJ Bihor a precizat că sunt mai multe motive importante pentru care se dorește externalizarea majorității centrelor: „ Un obiectiv important este de a reduce costurile legate de funcționarea acestor centre unde sunt îngrijiți copiii și adulții cu dizabilități, beneficiarii noștri. Am fost în situația în care, în ultimii ani, costurile pe care le achita DGASPC-ul erau de două - trei ori mai mari decât costul standard minim. Acest cost standard minim era plătit și asociațiilor centrelor externalizate. Acestea s-au descurcat cu acești bani. Credem că în afară de costul standard, partenerii: asociațiile, fundațiile, CARITAS, ș.a.m.d., pot aduce un aport suplimentar nu doar din punct de vedere financiar. Al doilea motiv important e legat de empatia, preocuparea, pe care aceste Consiliul Județean Bihor organizații o au mai mare, cred eu, decât o are DGASPC-ul. Deci al doilea motiv important este să creștem calitatea serviciului social. Un alt motiv se referă la construirea unei rețele de servicii sociale stabilă, unde beneficiarul este în centrul atenției”. Totodată, astăzi Ilie Bolojan a avut o primă consultare cu oameni care au performat în acest domeniu (centre externalizate). În următoarele săptămâni va fi creată o strategie, care va fi pusă în consultare publică, urmând ca până la finalul lunii martie să fie adoptată.
În judeţul Bihor se circulă în condiţii de iarnă, fără blocaje, pe toată reţeaua de drumuri judeţene. Se intervine în permanenţă, pentru a se asigura un trafic în condiţii de siguranţă. Potrivit informaţiilor furnizate de firmele responsabile de curățarea drumurilor, pe teren se află 36 de utilaje (zona Aleșd - 8 utilaje; zona Beiuș - 7; zona Marghita -7; zona Oradea - 7; zona Tinca - 7). Pe Drumul Județean 764A spre Stâna de Vale, stratul de zăpadă a ajuns la 40 cm, astfel că se intervine cu o autofreză. Cele patru companii responsabile cu activitatea de deszăpezire pe drumurile județene aflate în administrarea Consiliului Județean Bihor sunt următoarele: S.C. CARIER S.R.L. (zona Aleșd), S.C. DRUMURI BIHOR S.A. (Oradea și zona Beiuș), S.C. GP SĂGEATA PROD S.R.L. (zona Marghita) și S.C. CRIȘANA PRO CONSTRUCT S.A. (zona Salonta-Tinca). Drumurile naționale care traversează județul nostru sunt în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care este reponsabilă de deszăpezirea acestora, iar drumurile comunale sunt în administrarea primăriilor din județ.
Astăzi, 8 ianuarie 2021, vicepreședintele Mircea Mălan, a avut o întâlnire cu primarii din Zona Metropolitană extinsă a Oradei, zonă în care operatorul de salubritate este compania RER. Tema discuției a fost implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Întrevederea de astăzi a fost ultima dintr-o serie de întâlniri cu toții primarii și operatorii de salubritate din județ. Unul dintre principalele subiecte discutate de-a lungul tuturor întâlnirilor a fost ca procesul de încheiere a contractelor și distribuire a recipientelor pentru selectarea deșeurilor să se facă întrun ritm mai alert. În plus, ca urmare a negocierilor dintre ADI Ecolect și operatori, în anumite zone din județ au fost reduse tarifele de salubritate pentru persoanele fizice și juridice. Totodată, primarii au semnalat mai multe probleme pe care le întâmpină cetățenii în relația cu operatorii de salubritate. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) este gestionat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecolect. Din aceasta fac parte toate cele 101 Unități Administrativ-Teritoriale (U.A.T.) și Consiliul Județean Bihor. Președintele ADI Ecolect este Mircea Mălan. „Obiectivul nostru este să ajungem să implementăm un serviciu de calitate la prețuri rezonabile. Pentru a reuși acest lucru este nevoie de implicarea noastră, începând cu ADI Ecolect, operatorii de salubritate, cetățenii și primarii comunelor și orașelor din județul Bihor.”, a declarat Mircea Mălan. Totodată, s-a discutat despre completarea SMID, în viitor, cu crearea unei rețele de platforme pentru depozitarea deșeurilor. Aici ar urma să fie colectate deșeuri de dimensiuni mari precum: cauciucuri, resturi de materiale de construcții, mobilier, etc. Platformele vor fi construite prin accesarea de fonduri europene.
Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal, a convocat astăzi, 5 ianuarie, o ședință operativă cu managerii instituțiilor subordonate și operatorii economici la care Consiliul are calitatea de acționar/asociat unic sau majoritar sau deține o participație majoritară, direct sau indirect. Scopul ședinței a fost acela de a le prezenta regulamentul pentru buna gestionare și verificare a resurselor financiare și umane din aceste instituții.
Regulamentul se aplică tuturor instituțiilor subordonate și operatorilor economici care au obligația, începând din 01.01.2021, să raporteze Direcției Economice totalitatea cheltuielilor efectuate, a achizițiilor de bunuri și servicii, precum și modificările intervenite în structurile de personal.
„Urmărim trei componente clare: creșterea transparenței utilizării fondurilor publice, întărirea disciplinei financiare și gestionarea eficientă a resurselor financiare. Vă dau un exemplu: în ultimele două luni, de la anumite instituții subordonate au intrat solicitări de fonduri către Direcția Economică pentru activitatea instituției, fără să aibă ca anexă nici măcar un referat de necesitate. Instituțiile vor fi obligate să depună lunar, trimestrial, semestrial sau anual, în funcție de raportările pe care trebuie să le facă, serviciului financiar contabil, compartimentului resurse umane sau compartimentului achiziții publice, aceste documente care să aibă referate de necesitate clare. De fapt, toate acestea duc la un singur lucru: la întocmirea unui buget fezabil, puternic care să ducă spre investiții, care să scoată la iveală resursele necesare pentru aceste investiții și, ca atare, începând din ianuarie aceste instituții vor fi total subordonate Direcției Economice din CJ Bihor. Orice cheltuieli, orice modificări de organigramă, orice modificare a fondului de salarii la aceste instituții, orice achiziții suplimentare care nu sunt prevăzute în bugetul inițial, nu mai pot fi făcute fără să aibă și o componentă de verificare din partea Consiliului Județean.”, a declarat Călin Gal, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.
Totodată, vicepreședintele Călin Gal le-a solicitat reprezentanților instituțiilor subordonate și operatorilor economici să transmită până pe data de 15 ianuarie propunerile de buget pentru anul 2021, astfel încât să poată fi întocmit bugetul Consiliului Județean.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a susținut astăzi o conferință de presă cu privire la cele trei variante de ocolire a orașului Aleșd. Tot astăzi a fost realizată o primă analiză a celor trei trasee de către comisia tehnico-economică a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Prima variantă, propusă în anul 2010, presupune un traseu cu o lungime de 16,8 kilometri, care traversează răul Crișul Repede în sud și o zonă deluroasă și accidentată în nord. Lungimea și complexitatea lucrărilor ar urca valoarea proiectului la 102 milioane de euro cu TVA inclus, adică 6 milioane de euro/ km. Al doilea traseu are o lungime de 6,4 km, la o valoare estimată de 27 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 4,2 milioane de euro/km. Cea de-a treia variantă presupune un traseu de 5,9 km, realizabil la un cost de aproximativ 25 de milioane de euro. „Azi a fost această primă analiză, s-a făcut o trecere în revistă a avantajelor și dezavantajelor a fiecăreia dintre variante. Varianta a 3-a are un preț la un sfert din cel gândit inițial pentru prima variantă din 2010 și o lungime de trei ori mai mică. Este proiectul pe care Consiliul Județean Bihor îl susține. Vorbim de exproprieri de terenuri și doar o singură clădire. Avem un acord de principiu al comisiei tehnico-economice a CNAIR. A doua variantă presupune mai multe exproprieri, pentru că intrăm în zona unor societăți comerciale și, de asemenea, înseamnă lucrări foarte mari de consolidare în albia Crișului Repede. Până în data de 12 ianuarie acest proiect va fi accesibil publicului cu toate detaliile, pentru ca cei care au observații să ni le poată transmite. Între timp, lucrăm la toate datele pentru a definitiva toate argumentele legate de o variantă sau alta, proiectanții vor fi în teren, vor începe să facă studiile topografice și celelalte studii necesare și ne propunem ca la finalul lunii ianuarie, în urma acestei consultări și a analizelor, să venim cu varianta finală care să fie aprobată atât în ședința Consiliului Județean Bihor, cât și în comisia tehnico-economică a CNAIR. În aceste condiții am putea avea până la sfârșitul lunii mai studiul de fezabilitate cu toate datele necesare pentru această centură și, odată aprobat, să demarăm procedura de proiectare și execuție a acestei centuri, inclusiv partea de exproprieri, astfel încât la finalul anului 2023, proiectul fiind cuprins în actuala perioadă de finanțare pe POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), să avem o centură nouă și traficul prin Aleșd pe relația Oradea-Cluj să nu mai fie o problemă, așa cum este astăzi”, a declarat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan. Ultima variantă, cea de 5,9 kilometri, este cea recomandată de proiectant și susținută de către Consiliul Județean Bihor după ce, în urma unei analize multicriteriale, a obținut cel mai mare punctaj. Scenariul 3 este investiția cu cele mai reduse costuri, realizabilă în termenul cel mai scurt și cu cele mai mici cheltuieli de întreținere și operare. De asemenea, lucrările de execuție nu ar afectata aria protejată ROSCI0050 (Râul Crișul Repede, amonte de Oradea). Sugestiile cu privire la cele trei trasee propuse pot fi trimise pe adresa de email sugestii@cjbihor.ro până la data de 12 ianuarie 2021. Infrastructura, curățenia și performanța în administrați publică, priorități de la preluarea mandatului În cadrul aceleiași conferințe de presă, Ilie Bolojan a precizat care au fost principalele direcții de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Bihor. Noua conducere s-a axat pe realizarea proiectelor mari de infrastructură finanțate cu fonduri europene, cum sunt centurile orașelor Aleșd și Beiuș, drumul expres Oradea-Arad și drumurile din zona metropolitană Oradea. O altă prioritate a fost reducerea cheltuielilor de funcționare a Consiliului Județean Bihor și a instituțiilor subordonate. Consiliul Județean Bihor Curățenia din județ a fost o altă direcție importantă, în prezent fiind semnate 90% din contractele dintre firmele de salubritate și populație. A fost, de asemenea, adoptat regulamentul de întreținere a acostamentelor drumurilor din județ și au fost luate măsuri pentru sancționarea celor care depozitează ilegal deșeurile. Prin stabilirea unor standarde de cheltuieli recomandate primăriilor din județ, Consiliul Județean Bihor își propune să încurajeze performanța în administrațiile publice locale, un alt obiectiv asumat de noua conducere.
Având în vedere cantitatea de precipitații și temperaturile scăzute din acest sfârșit de săptămână anunțate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), Consiliul Județean Bihor le-a cerut celor patru firme responsabile de deszăpezirea din județ să ia toate măsurile ce se impun pentru a acționa prompt.
Astfel, cele cinci baze din Oradea, Beiuș, Aleșd, Marghita și Salonta-Tinca vor avea pregătite în regim de permanență 24 de utilaje echipate cu instalație de împrăștiere a materialului antiderapant și cu lamă pentru degajat zăpada.
Dacă situația o va impune, firmele vor suplimenta în regim de urgență numărul de mașini pentru intervenție și vor scoate pe teren toate cele 40 de utlilaje. Totodată, Consiliul Județean Bihor le-a solicitat acestora să se asigure că stocurile de materiale antiderapante, nisip și sare sunt suficiente.
Cele patru companii responsabile cu activitatea de deszăpezire pe drumurile județene aflate în administrarea Consiliului Județean Bihor sunt următoarele: S.C. CARIER S.R.L. (zona Aleșd), S.C. DRUMURI BIHOR S.A. (Oradea și zona Beiuș), S.C. GP SĂGEATA PROD S.R.L. (zona Marghita) și S.C. CRIȘANA PRO CONSTRUCT S.A. (zona Salonta-Tinca).
**zona 2- oraşul Aleşd şi comunele Aştileu, Auşeu, Borod, Bratca, Brusturi, Bulz, Lugaşu de Jos, Măgeşti, Şinteu, Şuncuiuş, Ţeţchea, Vadu Crişului.
În cadrul Adunării Generale a Acționarilor care a avut loc astăzi, 21 decembrie, membrii Asociației de Dezvoltare Intracomunitară ECOLECT Bihor, formată din Consiliul Județean Bihor și cele 101 UAT-uri din județ, au votat modificarea planului tarifar din mediul rural și urban în mai multe zone de colectare a deșeurilor.
În urma negocierilor purtate de A.D.I. ECOLECT Bihor cu firma de salubritate S.C. AVE Bihor S.R.L., tariful lunar pentru persoanele juridice va scădea la 49 de lei în zonele de operare 3, 4, 5 și 6*, preț care include o ridicare de 40 de litri de deșeuri reziduale. În prezent, firma de salubritate practică un tarif lunar de bază cuprins între 72 și 77 de lei, care nu prevede nicio ridicare de deșeuri reziduale.
Tot în cadrul întrunirii de astăzi a fost votată modificarea tarifului pentru persoanele fizice din zona 2**, de care este responsabil operatorul de salubritate SC Salubri S.A.. În prezent, personanele fizice din mediul rural plătesc lunar 17,49 lei pentru două ridicări de deșeuri reziduale. Prin hotărârea de astăzi, se introduce opțiunea de a încheia un contract cu o valoare de 14,20 lei, care include o singură ridicare de deșeuri reziduale. În plus, s-a votat ca în contract să fie stipulat în mod clar că ridicarea deșeurilor reciclabile este gratuită în această zonă. De asemenea, a fost modificată clauza privind durata contractelor semnate între S.A. Salubri SC și persoanele fizice, juridice și UAT-urile din zona 2. Astfel, contractele vor fi semnate pe o perioadă de 2 ani, cu prelungirea tacită a acesteia, în cazul în care niciuna dintre părți nu dorește renunțarea la contract. Până acum, contractele erau semnate pe o perioadă de 8 ani. În cadrul întrunirii de astăzi, membrii A.D.I. ECOLECT au votat ca în contract să fie schimbată expresia „abonament lunar salubritate” cu „tarif lunar salubritate”.
La finalul ședinței, Mircea Mălan, președintele A.D.I. ECOLECT Bihor, le-a reamintit reprezentanților primăriilor din județ de protocolul încheiat între Consiliul Județean Bihor, Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT pentru un județ curat. Acesta a adresat UAT-urilor rugămintea de a transmite locurile în care se depozitează ilegal deșeuri, pentru a identifica toate zonele cu probleme din județ unde, prin protocolul amintit mai sus, vor fi montate camere de supraveghere. Scopul este acela de a identifica și sancționa persoanele care încalcă legea.
Consiliul Județean Bihor
*zona 3- compusă din oraşul Salonta şi comunele Avram Iancu, Batăr, Cefa, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Mădăras, Olcea, Tinca, Tulca, Sânicolau Român;
zona 4- oraşele Beiuş, Nucet, Ştei, Vaşcău, respectiv comunele Budureasa, Bunteşti, Căbeşti, Căpâlna, Cărpinet, Câmpani, Criştioru de Jos, Curăţele, Dobreşti, Drăgăneşti, Finiş, Lazuri de Beiuş, Lunca, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, Sâmbăta, Şoimi, Tărcaia, Uileacu de Beiuş;
zona 5- oraşul Marghita şi comunele Abram, Abrămuţ, Boianu Mare, Balc, Buduslău, Chişlaz, Derna, Popeşti, Suplacu de Barcău, Tăuteu, Viişoara
zona 6- oraşele Săcuieni şi Valea lui Mihai şi comunele Sâniob, Cherechiu, Curtuişeni, Diosig, Roşiori, Sălacea, Şimian, Tarcea, Tămăşeu;
**zona 2- oraşul Aleşd şi comunele Aştileu, Auşeu, Borod, Bratca, Brusturi, Bulz, Lugaşu de Jos, Măgeşti, Şinteu, Şuncuiuş, Ţeţchea, Vadu Crişului.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a susținut ieri, 15 decembrie, o conferință de presă cu privire la cea de-a treia etapă de reorganizare a instituțiilor din subordinea Consiliului. Acesta a prezentat detalii despre reorganizarea propusă, de ce este nevoie de o astfel de reorganizare și ce s-a constatat la analiza a zece instituții din subordine.
La preluarea mandatului de către noua conducere a Consiliului Județean Bihor, a fost remarcat faptul că nu existau suficiente fonduri pentru plata salariilor către angajații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, din cauza unui deficit de peste 3 milioane de euro. La începutul lunii decembrie Consiliul Județean Bihor a alocat, prin rectificare bugetară, suma de aproximativ 4 milioane de euro pentru plata salariilor, din fondul de rezervă al instituției și al Guvernului. Optimizarea activității din cadrul aparatului propriu și al instituțiilor din subordinea Consiliului Județean este necesară pentru a se evita astfel de situații în anii următori.
Verificările făcute de conducerea Consiliului Județean în zece instituții subordonate (D.G.A.S.P.C, Muzeul Țării Crișurilor, Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti Színház, Filarmonica de Stat Oradea, Școala de Arte Francisc Hubic, Revista de cultură Familia, Revista Culturală Várad, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”) au indicat o serie de ineficiențe.
„Analizând aceste zece instituții, am constatat că există structuri paralele ineficiente, care nu își justifică existența, personal supradimensionat la majoritatea instituțiilor, structuri administrative stufoase.. De asemenea, am constatat cheltuieli nejustificate și de tipul umflării cheltuielilor de personal care în fapt ocoleau organigramele aprobate de Consiliul Județean. Contracte de colaborare, contracte cu PFA-uri, cu SRL-uri, contracte pe drepturi de autor. Am dispus ca toate acest contracte să fie sistate cu data de 1 ianuarie și sigur, acolo unde se organizează evenimente care impun colaboratori externi, contractele sunt justificate, dar va fi un control al acestora. Nu mai avem bani să alocăm aceste bugete pentru instituțiile Consiliului Județean, sens în care i-am invitat în urmă cu o lună pe toți managerii și i-am rugat să facă analize și să vină cu niște propuneri pentru a reorganiza activitățile și pentru a crește eficiența acestor instituții, deoarece cu data de 1 ianuarie nu mai avem capacitatea financiară să le alocăm aceleași bugete. Am luat decizia și am susținut fuziuni acolo unde acest lucru ni s-a părut fezabil, văzând ce se întâmplă în alte părți, scopul fiind acela ca lucrurile să funcționeze mai bine și să eficientizăm activitatea acestor instituții”, a precizat președintele Consiliului Județean.
Ilie Bolojan a explicat și situația de la cele două reviste de cultură, finanțate de CJ Bihor, „Familia” și „Várad”. Acestea își vor continua activitatea, însă partea administrativă va fi asigurată de Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”. Totodată, cele două redacții se vor muta în sediul bibliotecii.
”Scopul nostru este să asigurăm editarea revistelor, dar este o chestiune secundară structura care editează revistele. În fapt, înseamnă personal administrativ și am considerat că nu este o scădere a nivelului de reprezentare dacă Bibloteca Județeană, care are un personal specializat, contabilitate, achiziții, administrativ, face același lucru pentru Revista Várad și pentru Revista Familia. Partea culturală, partea editorială va rămâne independentă în structura bibliotecii. Prin urmare, nu se desființează revistele, ele fuzionează din punct de vedere administrativ, iar biblioteca va edita cu onoare aceste reviste”, a adăugat Ilie Bolojan.
Vă reamintim că în prima etapă organigrama aparatului propriu al Consiliului Județean a fost redusă de la 195 la 97 de posturi. A doua etapă a presupus regândirea activității asociațiilor și fundațiilor susținute de Consiliul Județean, unde au rămas 25 din cele 80 de posturi existente, iar acum, în cea de-a treia etapă, au fost reorganizate zece instituții subordonate. Din cele 1.973 de posturi cu jumătate de normă și cu normă întreagă, erau ocupate 1.808, restul fiind vacante. Noua organigramă este formată din 1.553 de posturi, ceea ce înseamnă o reducere efectivă de personal de aproximativ 14%.
„Prin aceste măsuri pe care încercăm să le luăm în toate cele trei etape,, din datele noastre, vom ajunge la niște economii care se situează în jurul valorii de 6 milioane de euro pe an. Jumătate din această sumă va fi folosită pentru a nu mai ajunge în situația de a nu putea plăti salariile celor de la DGASPC, iar cealaltă jumătate va merge în investiții la primăriile din județ, pentru că altă variantă nu avem să dezvoltăm acest județ”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
https://www.cjbihor.ro/pdf/Comunicat%20eficientizare%20institutii.pdf
Unul dintre principalele obiective ale noii conduceri a Consilului Județean Bihor este un județ
curat. Consiliul, prin A.D.I. ECOLECT, are în implementare Sistemul de Management Integrat al
Deșeurilor (SMID), care are ca scop gestionarea și colectarea separată a deșeurilor menajere de la
întreaga populație a județului.
Pentru a rezolva problemele legate de curățenie și a implementa mai eficient SMID, Consiliul
Județean Bihor a încheiat astăzi, 11 decembrie, un protocol de colaborare cu Instituția Prefectului,
Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean și Asociația de
Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT. Detalii privind acest protocol au fost prezentate în cadrul
unei conferințe de presă susținute de către președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, prefectul
Dumitru Țiplea și Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean și președinte al A.D.I.
ECOLECT Bihor.
Printre obiectivele acestui protocol se numără colectarea selectivă a deșeurilor, identificarea
zonelor de depozitare ilegală a deșeurilor și ecologizarea acestora cu prioritate și menținerea
curățeniei prin:
Elaborarea unui plan de acțiune și control a faptelor de încălcare a prevederilor
legislației de protecție a mediului;
Identificarea contravenților și sancționarea acestora;
Monitorizarea permanentă a zonelor de competență a fiecărei instituții.
„Sunt trei condiții importante pentru a avea curățenie în județul Bihor. În primul rând, trebuie
să colectăm deșeurile, deci trebuie să avem operatori, contracte și un sistem funcțional. Aici, în
județul Bihor, responsabilitatea principală este a A.D.I. ECOLECT. A doua condiție importantă este
să ai o infrastructură corespunzătoare, de la puncte de colectare a deșeurilor, la containere pentru
închiriat, stații de sortare și gestionare a deșeurilor. Dacă acest sistem nu este operațional, nu ai
cum să ai curățenie. A treia condiție importantă este să menții curățenia. Asta înseamnă reguli,
responsabilități și sancțiuni. Noi am început deja rezolvarea acestor trei condiții de bază, inclusiv
partea coercitivă. Vom achiziționa camere de luat vederi cu infraroșu care vor putea filma și repera
mașinile care depozitează ilegal deșeuri în județul Bihor în zonele care deja sunt consacrate. Le vom
transfera Inspectoratului de Poliție Județean care, împreună cu Garda de Mediu, îi va sancționa pe
Consiliul Județean Bihor
șoferi, iar conform prevederilor legale, mașinile din care se aruncă deșeuri vor fi confiscate. Sunt
convins că dacă cele două instituții vor face ce trebuie, nu își vor mai permite foarte mulți oameni să
arunce deșeuri”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Președintele Consiliului Județean a mai precizat că la finalul anului va fi adoptat, printr-o
hotărâre de consiliu, și regulamentul de întreținere a acostamentelor drumurilor, aflat în prezent în
dezbatere publică.
Responsabilitățile Consiliului Județean Bihor în cadrul acestui protocol sunt următoarele:
Amenajarea de puncte de colectare a deșeurilor în fiecare zonă din județul Bihor;
Amenajarea infrastructurii de depozitare a deșeurilor în zonele turistice din județul
Bihor;
Amenajarea de zone pentru colectarea deșeurilor inerte în toate UAT-urile din județul
Bihor;
Colaborarea cu primăriile pentru punerea în practică a prevederilor prezentului
protocol;
Desfășurarea unei campanii de comunicare cu privire la scopul și obiectivele
prezentului protocol.
„Începând cu a doua jumătate a lunii octombrie, operatorii de salubrizare desemnați prin
licitație au început activitatea de încheiere a contractelor de salubrizare cu fiecare beneficiar din
Județul Bihor, persoane fizice și juridice. Suntem astăzi la aproape 90% din contractele care trebuie
încheiate. Am avut în această perioadă întâlniri cu primarii din județ și cu beneficiarii. Vom colecta
practic în cinci fracții, ceea ce este o mare provocare, în condițiile în care în mediul rural nu s-a
colectat selectiv niciodată până acum, cu anumite excepții. Acest sistem de management integrat nu
acoperă în întregime colectarea unor deșeuri provenite din construcții și demolări, cauciuc, elemente
de mobilier, pentru care va trebui să găsim soluții în următoarea perioadă și să identificăm zone
unde să amplasăm puncte de colectare. Este nevoie de implicarea primarilor și le mulțumesc că s-au
implicat, rolul lor și al cetățenilor este foarte important în acest demers”, a declarat vicepreședintele
Mircea Mălan, președinte al A.D.I. ECOLECT.
Dumitru Țiplea, prefectul județului Bihor, a declarat: „Protocolul de astăzi are cinci instituții
înglobate. Instituția Prefectului, cu rol de monitorizare și coordonare a instituțiilor deconcentrate
implicate în acest protocol. Suntem în pregătire și pentru un plan cu APIA, care ar trebui să facă
plăți pentru terenuri curate. O bună parte din terenuri dau în drumurile județene sau comunale.
Căutăm soluții prin care persoanele care nu își vor curăța terenurile pe capetele dinspre drumuri să
suporte consecințele, în sensul de a nu li se acorda aceste subvenții, pentru că nu sunt justificate. În
județul Bihor avem 496 de kilometri de drumuri naționale, 945 de kilometri de drumuri județene și
Consiliul Județean Bihor
1.516 kilometri de drumuri comunale, practic sunt 3.000 de km de drumuri pe care ar trebui să le
curățăm, să le igienizăm pentru a le aduce la standarde europene.”
Sistemul de Managament Integrat al Deșeurilor (SMID) va fi completat prin o a doua etapă
care presupune accesarea unui proiect în valoare de 40 de milioane de euro, fonduri europene, prin
programul de redresare și reziliență, urmând ca până la finalul anului viitor să fie demarată realizarea
investițiilor.
Consiliul Județean Bihor a demarat un proiect de modernizare a Drumului Județean 763 din zona
Padiș, la limita cu județul Cluj. Drumul județean leagă zona Boga - Padiş din județul Bihor, de zona
Doda Pilii - Răchiţele din județul Cluj, km 35+100 – 45+100 (L= 10,00 km).
Drumul forestier de 10 kilometri care lipsește este în acest moment pe teritoriul comunei Budureasa
din județul Bihor. Consiliul Județean a obținut un acord de principiu de la comuna Budureasa pentru
transferul drumului din proprietatea comunei în cea a județului, urmând să îl transforme în drum
județean. Preluarea terenului va fi solicitată în prima ședință de consiliu din luna decembrie, în
vederea modernizării acestuia.
Pe lângă preluarea drumului forestier, care are o lățime de aproximativ 6 metri, va mai fi nevoie de
preluarea de la Ministerului Mediului a câte doi metri, de o parte și de alta a drumului forestier,
pentru a ajunge la lățimea de 10 metri necesară amenajării drumului județean. În urma discuțiilor
purtate, Consiliul Județean a primit acordul Ministerului pentru această procedură, urmând ca de
săptămâna viitoare să inițieze demersurile necesare. De asemenea, este nevoie să fie scoase din
categoria de fond forestier cele 10 ha de teren care reprezintă suprafața totală a celor 10 km de drum
nou. Consiliul Județean Bihor va împăduri o suprafață echivalentă în zona montană limitrofă în
cursul anului viitor,
„Ne propunem ca până la mijlocul anului viitor să avem toate aspectele juridice clarificate şi să
terminăm, în paralel, şi studiul de fezabilitate. Estimăm că valoarea proiectului poate ajunge la 6
milioane euro, cam 600.000 de euro pe km de drum. Odată cu lucrările de modernizare vom
amenaja şi o zonă de campare, ce va asigura condiții civilizate pentru turiștii din zona Glăvoi. Ne
propunem ca în primăvara anului 2022 să începem efectiv lucrările. Mulțumesc primăriei din
Budureasa şi celorlalte din zonă pentru această colaborare!”, a declarat Ilie Bolojan, președintele
Consiliului Județean Bihor.
Modernizarea acestui tronson va contribui semnificativ la dezvoltarea turismului în zona munților
Apuseni. Proiectul va fi finanțat printr-un program care va fi identificat de Consiliul Județean Bihor.
Ministrul Transporturilor a fost prezent astăzi în județul Bihor, unde, alături de prefectul
județului, președintele Consiliului Județean Bihor și directorul DRDP Cluj, a anunțat că de marți,
1 decembrie, va fi dată în circulație varianta de ocolire Săcuieni, șoseaua care va scoate traficul
de tranzit din localitate. Proiectul de execuție pentru cei 7,6 kilometri, blocat din 2011 la stadiul
fizic de 53%, s-a semnat în 2019 și a fost finalizat în mai puțin de un an.
Un alt obiectiv vizitat astăzi a fost drumul Biharia-Chiribiș, care timp de zece ani a fost doar
peticit. Anul acesta au fost reabilitați aproape 26 de kilometri, 11 km cu marcajele făcute, pe
restul distanței mai rămâne de turnat stratul de uzură.
Ministrul Transporturilor a efectuat o vizită de lucru și pe DN76 Oradea- Beiuș, numit de-a
lungul timpului „Drumul rușinii” din cauza tergiversărilor lucrărilor care au fost abandonate în
2015 la un stadiu fizic de 8%. În 2018 proiectul a fost scos din nou la licitație, iar la finalul lunii
decembrie șoferii vor putea circula fără restricții pe 48 km între Oradea și Beiuș.
„Am fost astăzi pe DN76 Beiuș‐Oradea, un obiectiv care a pus la grea încercare răbdarea celor din zonă,
dar și a celor care tranzitează regiunea. Din datele ăsurătorilor de traffic rezultă că aproape 18 mii de
mașini circulă pe această porțiune de drum în 24 de ore. Un drum extrem de circulat. Pentru cei 48 de
kilometri de drum national, știți foarte bine ce s‐a întâmplat, după ce în 2007 s‐a semnat contractual, el
trebuia finalizat în 2010, nu a fost finalizat. Abia în 2015 au ajuns la un progres fizic de aproximativ 8%.
8% după șapte ani, când s‐a și reziliat contractul. Anul trecut, respective 2018 pentru un tronson, 2019
pentru celelalte două tronsoane, s‐a scos la licitație și s‐a semnat din nou acest contract de execuție și
iată că într‐un an de zile reușim să ducem acest proiect de la 8% la 98%. Practic, la sfârșitul lunii
decembrie vom putea circula pe toți cei 48 fără nicio restricție. Sigur că mai sunt lucrări de realizat în
zona Băile Felix, în zona Răbăgani, dar constructorul împreună cu CNAIR s‐au angajat că toate aceste
intervenții vor fi finalizate la timp. ”, a declarant Lucian Bode.
În 2020 Ministerul Transporturilor a alocat pentru județul Bihor în ultimul an fonduri de 42 de
milioane de lei pentru lucrări de întreținere și reparații și alte 210 milioane de lei pentru
investiții, o sumă de trei ori mai mare decât cea alocată de guvernele anterioare în ultimii trei ani.
Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean i-a mulțumit ministrului Transporturilor
pentru vizită și pentru investițiile realizate în județul Bihor în ultimele 12 luni.
„Vreau să îi mulțumesc domnului ministru Lucian Bode pentru două chestiuni importante pentru
județul Bihor pe care le-a gestionat anul acesta. O chestiune foarte importantă pe care domnia
sa împreună cu Ministerul Fondurilor Europene au demarat-o este procedura prin care
autoritățile locale pot prelua proiecte gestionate de CNAIR, în așa fel încât, pentru a se evita
dezangajarea unor fonduri europene, pentru a se degreva compania de proiecte mai mici, să
rămână cu obiectul principal de activitate- autostrăzile. În această vară au fost adoptate
ordonanțele care ne permit nouă, autorităților locale, să preluăm proiecte de la Ministerul
Transporturilor și, ca urmare a acestor decizii, am reușit în toamna acestui an să preluăm trei
proiecte importante. Unul în parteneriat cu celelalte 4 UAT-uri, e vorba de Primăria Oradea,
Consiliul Județean Bihor Primăria Arad și Consiliul Județean Arad, respectiv preluarea
proiectului drumului expres pe care ne-am angajat să îl implementăm. Apoi este vorba de cele
două centuri cu impact mai mic, dar importante pentru cele două direcții de deplasare în județul
Bihor, centura Aleșd și Beiuș. Dacă nu ar fi fost aceste reglementări, gândiți-vă că cele două
centuri, de exemplu, ar fi putut urma soarta drumului DN76, care de foarte mulți ani a fost
abandonat. Fără acest parteneriat demarat de Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor
Europene și autoritățile locale, în mod cert în multe locuri aceste proiecte secundare pentru
România ar fi rămas doar în stadiul de proiecte.
Al doilea lucru pe care vreau să îl subliniez, mulțumindu-i încă o dată, este atenția pe care a
acordat-o proiectelor de interes național, dar care au un impact în județul Bihor. Și mă gândesc
în primul rând la deblocarea lucrărilor pe tronsoanele autostrăzii Transilvania, care pe noi, ca
județ, ne leagă de România. Pentru Consiliul Județean Bihor, circulația pe drumurile județene și
naționale va rămâne o prioritate și în anii următori.”, a declarat Ilie Bolojan, președintele CJ
Bihor.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a avut o serie de întâlniri cu primarii și reprezentanții comunelor și orașelor din județ pentru a discuta despre indicatorii de performanță, care vor reprezenta criteriul pentru alocarea fondurilor începând din 2021, necesare pentru dezvoltarea localităților. Banii vor fi alocați după criterii obliective, în mod transparent, indiferent de culoarea politică a primarilor.
Pe baza datelor publicate de către cele 101 UAT-uri la ANAF, a fost realizată o analiză a raportului dintre veniturile și cheltuielile publice și au fost discutate modalități prin care primăriile își pot gestiona mai bine resursele financiare, astfel încât să fie alocate sume mai mari pentru investiții. Grupați în funcție de numărul de locuitori, reprezentanții autorităților locale au avut acces la o imagine de ansamblu comparativă în ceea ce privește administrarea banilor publici de către celelalte primării.
Un alt aspect important discutat este îmbunătățirea serviciilor asigurate cetățenilor. Autoritățile locale vor fi sprijinite în procesul de punere în funcțiune a sistemului de gestionare a deșeurilor în întreg județul, care a fost împărțit în șapte zone de colectare.
Totodată, președintele CJ Ilie Bolojan și-a arătat sprijinul în cazul acelor primării care au probleme cu implementarea proiectelor din programul PNDL 1, unde termenul de finalizare a lucrărilor de investiții este la finalul anului 2020, altfel primăriile vor fi obligate să ramburseze, de la 1 ianuarie 2021, toate fondurile atrase pentru aceste proiecte.
Consiliul Județean Bihor va fi un partener în procesul de dezvoltare a comunelor și orașelor din județ, indiferent de aparteneța politică a primarilor. La întâlniri a participat și vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal, responsabil de direcția economică și reprezentanta Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor, Iulia Olari, cu experiență în administrarea bugetelor locale.
Președintele Consiliului Județean va face în lunile decembrie și ianuarie vizite în județ pentru a discuta punctual situația din fiecare primărie. ,,Schimbarea la față a județului Bihor este obiectivul administrației noastre. Nu putem schimba la față județul fără să avem ca parteneri principali primarii din județul Bihor, indiferent de culoarea politică, indiferent de mărimea localității. Pentru acest lucru avem nevoie de resurse, de parteneri și avem nevoie să știm care e drumul pe care trebuie să îl urmăm. Am încredere că primarii vor face ceea ce trebuie și vor fi buni gospodari. Ne dorim ca primăriile să ajungă la un grad de colectare a impozitelor de peste 90% până în 2022 și am convingerea că adoptarea acestor hotărâri va face să avem un grad de colectare mai bun, iar modul de repartizare al fondurilor de la Consiliul Județean către primăriile din județ se va face direct proporțional cu ce va face fiecare primărie ” a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Modul de alocare a fondurilor către primării va fi definitivat în luna decembrie.
În scopul eficientizării activității Consiliului Județean Bihor și pentru a asigura o mai bună accesibilitate, noua conducere a Consiliului a luat decizia să înceapă reconfigurarea paginii de internet a instituției, procedură care ar urma să se finalizeze până în primăvara anului viitor, astfel încât informațiile publice să fie la îndemâna cetățenilor.
Pentru a asigura o mai mare transparență, s-a hotărât ca, începând cu 1 ianuarie 2021, Consiliul Județean Bihor și instituțiile subordonate să publice pe site-urile proprii organigramele, salarizarea, procesele verbale ale achizițiilor publice și toate celelalte cheltuieli.
Totodată, din respect pentru bihorenii de etnie maghiară, tot de la 1 ianuarie 2021, hotărârile cu caracter normativ din Monitorul Oficial vor fi traduse și în limba maghiară, în acest scop fiind delegat domnul Rais Istvan, consilier la Compartimentul Monitorizarea Procedurilor Administrative şi Monitor Oficial din cadrul Serviciului Relaţii Publice şi Relaţii Externe.
În ședința ordinară de astăzi, 26 noiembrie, au fost aprobate parteneriatele cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și primăriile orașelor Aleșd și Beiuș pentru realizarea celor două centuri de ocolire.
„Până până la 1 mai vor fi studiile de fezabilitate reviziute, vom avea traseele definitivate. Ne propunem ca din 1 mai și până la finalul lunii iunie să adoptăm Hotărârea de Guvern privind indicatorii și expropierile, pentru ca în toamnă să avem un contract de execuție pentru cele două centuri, în așa fel încât la finalul anului 2023, de Ziua Națională, aceste proiecte să fie gata.”, a declarat președintele CJ, Ilie Bolojan.
Până la începutul lunii decembrie se vor realiza 3 variante de trasee pentru fiecare din cele două centuri. Va fi varianta veche (lungă – a cărei valoare este de peste 120 de milioane de euro) și alte două variante, mai scurte, care se estimeaă că nu vor depăși 30, 35 de milioane de euro. Traseul final se va baza pe o analiză multicriterială, care se face în două etape de către CNAIR.
,,Varianta de ocolire Aleșd Sud” și ,,Varianta de ocolire Ștei-Beiuș” au finanțarea asigurată din fonduri europene prin Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014-2020. Având în vedere că termenul de finalizare a lucrărilor este 2023, cele două proiecte au fost preluate de către Consiliul Județean Bihor din gestiunea CNAIR. Există un acord de principiu în baza căruia urmează ca Studiul de Fezabilitate șă fie preluat de CJ Bihor, urmând ca ulterior să fie demarate procedurile de proiectare și de execuție.
Trei drumuri județene aflate în administrarea Consiliului Județean Bihor vor fi închise în perioada 28 noiembrie 2020 – 30 aprilie 2021, pentru a preveni înzăpezirea pe acestea.
Astfel, vor fi închise următoarele:
1) Drumul județean DJ 108 J, tronsonul Coada Lacului – Stâna de Vale de la km 17+215 la km 33+510. Acest tronson a fost închis inclusiv pe perioada de vară, pe el executându-se ample lucrări de derocări – lărgiri de drum, astfel că starea de viabilitate este improprie circulației rutiere în condiții de siguranță. În ceea ce privește tronsonul de drum Baraj Leșu – Coada Lacului, acesta este în proprietatea și administrarea Consiliul Local Bulz, acesta urmând a decide în calitate de administrator dacă drumul va fi închis sau deschis circulației publice;
2) Drumul județean DJ 763 A, tronsonul DN76 – Șuștiu - limită județ Arad (DJ 792 B), pe sectorul de drum de la km 5+500 până la km 18+257 (Ursești-limită județ Arad). Acesta este un sector de drum pietruit, cu traseu de munte sinuos și cu o stare de viabilitate rea;
3) Drumul județean DJ 767, pe sectorul de drum de la km 10+940 până la km 27+500 (Dobrești-Vârciorog), fiind un sector de drum cu traseu sinuos și aflat în fază de execuție. Lucrările în derulare nu permit accesul deoarece circulația rutieră nu se poate desfășura în condiții de siguranță normale.
Vă mulțumim pentru înțelegere!
În cadrul conferinței de presă din 19 noiembrie 2020, președintele Consiliului Județean
Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat 12 indicatori de performanță pentru primăriile din județul Bihor,
care vor sta la baza dezvoltării administrațiilor locale și care vizează schimbarea la față a
județului Bihor. Acești indicatori au fost creați după o analiză a tuturor unităților administrativteritoriale
și au scopul de a aduce o evoluție din punct de vedere administrativ și economic în
întreg județul.
Prin cei 12 indicatori se propune ca relația dintre Consiliul Județean Bihor și primăriile
din județ, în speță alocările de fonduri și politicile Consiliului, să se bazeze pe teme obiective,
iar aspectele politice să devină probleme secundare.
Cei 12 indicatori sunt clasificați în 3 capitole, iar aceste capitole se referă la: buna
gestionare a banilor publici, curățenie în tot județul și fondurile atrase și capacitatea
administrativă.
În ceea ce privește Buna gestionare a banilor publici, acest capitol are ca obiective:
servicii publice la costuri rezonabile și sustenabile. În acest sens cei 5 indicatori sunt:
cheltuielile de personal/cap de locuitor (indicator ce arată cât îi costă pe cetățenii unei
localități serviciile oferite de primărie), cheltuieli de personal/veniturile proprii (indicator ce
prezintă dacă din veniturile proprii o primărie își poate suporta cheltuielile de personal),
veniturile din impozitul pe salarii (IVG)/locuitor(indicatorul arată dacă pe teritoriul unei
localități există activități economice și locuri de muncă), veniturile proprii (fără
IVG)/locuitor sau gospodării (indicator ce arată, în raport cu valoarea de piață a proprietăților,
dacă nivelul de impozitare e stabilit în mod corect și echitabil) și gradul de colectare al
veniturilor (indicator ce arată în ce măsură o primărie își previzionează corect încasările din
impozite și dacă le încasează sau nu).
Capitolul Curățenie în tot județul, are ca obiective: drumuri fără buruieni pe marginile
acestora, terenuri agricole cultivate și colectarea funcțională a deșeurilor menajere. Intră în
acest capitol următorii indicatori: starea de curățenie a șanțurilor și acostamentelor
Consiliul Județean Bihor
drumurilor (indicatorul va arăta în ce măsură responsabilul de curățenie a drumului își achită
sarcinile prin respectarea regulamentului privind curățenia = trei cosiri/an), terenurile agricole
din vecinătatea drumurilor modernizate să fie cultivate, iar pășunile întreținute, albiile și
luncile râurilor păstrate în stare de curățenie, sisteme de colectare a deșeurilor menajere
funcționale (taxe de penalizare aprobate (x2) acolo unde operatorii încheie contracte directe
cu fiecare gospodărie precum și taxe speciale aprobate și operaționale acolo unde operatorul
încheie contracte cu primăria), și, în fine, asociere în vederea amenajării unor deponee
zonale pentru deșeurile de mari dimensiuni.
Ultimul capitol Fonduri atrase și capacitate administrativă, are ca obiective: atragerea
de fonduri europene și guvernamentale, asocierea primăriilor pentru gestionarea unor proiecte
și finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor în curs. În acest sens cei doi indicatori sunt:
fonduri europene sau guvernamentale atrase și investiții funcționale.
,,Schimbarea la față a județului Bihor este obiectivul administrației noastre. Nu putem
schimba la față județul fără să avem ca parteneri principali primarii din județul Bihor,
indiferent de culoarea politică, indiferent de mărimea localității. Pentru acest lucru avem
nevoie de resurse, de parteneri și avem nevoie să știm care e drumul pe care trebuie să îl
urmăm. Am încredere că primarii vor face ceea ce trebuie și vor fi buni gospodari. Ne dorim
ca primăriile să ajungă la un grad de colectare a impozitelor de peste 89-90% în anii următori
și am convingerea că adoptarea acestor hotărâri va face să avem un grad de colectare mai
bun, iar modul de repartizare al fondurilor de la Consiliul Județean către primăriile din județ
se va face direct proporțional cu ce va face fiecare primărie ” a declarat Ilie Bolojan,
președintele Consiliului Județean Bihor.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat astăzi, 19 noiembrie 2020
un calendar estimativ pentru etapele de realizare a centurilor localităților Beiuș, Aleșd și Sânmartin.
Consiliul Județean Bihor pregătește semnarea a trei protocoale de colaborare cu Primăriile Aleșd,
Beiuș și Sânmartin pentru realizarea centurilor ocolitoare a acestor localități.
Centurile Beiuș și Aleșd
Ilie Bolojan a convenit cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
(CNAIR) și cu cele două primării modalitățile de colaborare în așa fel încât aceste proiecte să fie
finalizate până la finalul anului 2023. Centurile Beiuș și Aleșd au asigurată finațarea pe actualul
program de finanțare 2014 – 2020 (proiectele din acest exercițiu financiar pot fi implemenate până la
finalul anului 2023).
„Săptămâna viitoare vor fi aprobate protocoalele de implementare pentru fiecare centură cu
CNAIR. Modelul a fost deja negociat, urmeză să fie prezentat cel mai târziu luni, și în ședința de joi
(n.r. 26 noiembrie 2020) ar urma să fie aprobat. În paralel cu acest protocol, atât Consiliul Județean
Bihor, cât și consiliile locale ale localităților Aleșd și Beiuș vor semna câte un protocol de
colaborare, astfel încât din luna decembrie să ne apucăm de lucru efectiv. Responsabilitățile vor fi
partajate, fiecare din cele două primării urmând să suporte o parte din cheltuielile pregătitoare, iar
Consiliul Județean va suporta studiul de fezabilitate efectiv. Primăriile vor finanța studiile geologice,
topografice, hidrologice, analizele de trafic – documente pregătitoare,” a declarat Ilie Bolojan.
Traseul final se va baza pe o analiză multicriterială, care se face în două etape de către CNAIR.
Până la începutul lunii decembrie se vor realiza 3 variante de trasee pentru fiecare din cele două
centuri. Va fi varianta veche (lungă – a cărei valoare este de peste 120 de milioane de euro) și alte
două variante, mai scurte, care se estimeaă că nu vor depăși 30, 35 de milioane de euro.
„Într-o primă etapă cele trei variante de trasee propuse vor intra în comisia tehnico –
economică a CNAIR. În urma acestei etape vor rămâne două proiecte. Urmează o a doua analiză,
iar după două săptămâni se va alege varianta finală. Până cel târziu la începutul lunii ianuarie 2021
ne propunem să avem finalizată și această a doua etapă, astfel încât din ianuarie să ne apucăm
efectiv de lucru. Cel mai târziu la 1 mai anul viitor ar urma să avem cele două studii de fezabilitate
Consiliul Județean Bihor
pentru centurile Aleșd și Beiuș aprobate cu toate avizele de mediu, electrice, etc. emise. La final va
urma o Hotărâre de Guvern prin care se vor aproba indicatorii. Exproprierea va fi făcută de CNAIR.
Obiectivul este ca la 1 iulie 2021 să fie lansată licitația pentru cele două centuri, în așa fel încât până
la finalul anului 2023 să finalizăm lucrările”, a mai declarat președintele Consiliului Județean Bihor.
Centura Sântmartin – Băile Felix
Un alt proiect important prezentat astăzi este centura localității Sânmartin. Drumul va fi
finanțat în cadrul exercițiului financiar european 2021 – 2027.
Astfel, în prima etapă, Consiliul Județean Bihor va prelua de la Zona Metropolitană Oradea
(ZMO) studiul de fezabilitate pentru acest proiect, care astăzi este blocat. Consiliul va semna un
protocol de colaborare cu Primăria Sânmartin pe modelul celor pentru centurile Beiuș și Aleșd.
„Studiul de fezabilitate va fi revizuit, iar traseul actual propus al drumului nou va fi extins cu
aproximativ 5 km (lungimea totală va fi astfel de 12 km), în așa fel încât centura să ocolească
Stațiunea Băile Felix și să se racordeze la DN76 în zona de dinaintea pădurii localității Hidișelu de
Jos. Tranzitul prin stațiunea Băile Felix va fi astfel evitat în totalitate pentru cei care vor să ajungă
din zona Beiuș înspre Oradea,” potrivit lui Ilie Bolojan.
Valoarea estimată a acestei centurii este de 35 – 40 de milioane de euro, în funcție de soluțiile
tehnice care se vor găsi.
Protocolul de colaborare ar urma să fie semnat la finalul lunii decembrie 2020 și, mai departe,
vor fi urmați pașii făcuți la centurile Beiuș și Aleșd: Primăria Sânmartin va suporta costurile pentru
documentele pregătitoare, iar Consiliul Județean Bihor va face studiul de fezabilitate și va derula
licitația.
„Va fi un decalaj de aproximativ 6 luni între proiectele la centurile Beiuș – Aleșd și cel din
Sânmartin. Estimarea este ca acest drum să fie finalizat până la finalul anului 2024,” a continuat Ilie
Bolojan.
Bani pentru exproprieri la centurile Oșorhei, Nojorid și Sântandrei
Tot în ședința de la finalul acestei luni se vor aloca sumele necesare către comunele Oșorhei,
Nojorid și Sântandrei pentru a demara procedura de expropriere a amplasamentelor celor 3 trei
culoare noi de circulație.
„Estimarea este ca până la finalul anului viitor să avem atât proiectul tehnic realizat, cât și
exproprierea finalizată, în așa fel încât în primăvara anului 2022 să începem lucrările,” potrivit lui
Ilie Bolojan.
Consiliul Județean Bihor
Vă reamintim că în ultima ședință a Consiliului Județean Bihor au fost adoptate toate
documentele necesare accesării finanțării europene pentru elaborarea proiectelor tehnice la drumurile
noi din zona metropolitană – Centura Oșorhei, Centura Sântandrei și drumul de legătură cu Nojorid
În cadrul conferinței de presă organizată azi de Consiliul Județean Bihor, la care au participat
președintele și vicepreședintele CJ Bihor, respectiv Ilie Bolojan și Călin Gal, s-a prezentat cea de-a
doua etapă a reorganizării Consiliului Județean Bihor, justificată de necesitatea resurselor pentru
dezvoltarea județului, dar și de faptul că multe dintre aceste instituții nu aveau obiectul activității
pentru care au fost create.
În această fază, au fost analizate 7 instituții (direcții, fundații și asociații) aflate în subordinea
Consiliului: Direcția Social-Comunitară, Fundația Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar, Parcuri
Industriale S.A., Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoland Bihor, Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară Ecolect Bihor, Agenția de Management al destinației Bihor și Agenția de Dezvoltare
Durabilă Bihor.
Vicepreședintele CJ Bihor, Călin Gal, a prezentat situația acestora la preluarea noului mandat.
Au fost scoase în evidență sediile în care funcționau aceste instituții, lipsa activității și cheltuielile
aferente de întreținere sau chirie ale acestora. A fost realizată o analiză comparativă între vechea și
noua organigramă, dar și o comparație a componentei de conducere și AGA înainte și după
reorganizare. A fost expusă situația cheltuielilor cu resurse umane pe 12 luni pentru fiecare instituție,
dar și procentul economiilor făcute la bugetul CJ Bihor după noua organigramă.
După o reducere de personal de aproximativ 70% la instituțiile din subordine amintite mai
sus, în această fază secundă de reorganizare, Consiliul Județean Bihor ar urma să facă economii de
buget în valoare de aproximativ 1,2 milioane euro/an.
Călin Gal, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor a exemplificat cazul ADI Ecoland
Bihor, care în prezent nu are activitate, nemaifuncționând de câteva luni din cauza unor avarii, fiind
nevoie de 931 000 lei pentru repornirea activității, dar și activitatea Agenției de Dezvoltare Durabilă
Bihor, respectiv stadiile întârziate de implementare ale proiectelor de care s-a ocupat, bazinele
didactice de înot din județ, proiecte care se realizează în orașele: Salonta, Beiuș, Valea lui Mihai,
Marghita, Ștei, Nucet, Săcuieni. Data de începere a lucrărilor a fost în anul 2019, iar termenul de
execuție este de 12 luni. La fiecare dintre proiecte, însă, a fost actualizată data de finalizare a lucrărilor
cu o prelungire de până la un an, lucrările având un grad redus de execuție.
,,Pentru a avea o strategie de dezvoltare a județului Bihor este nevoie de resurse. Ca să avem
resurse este clar că trebuie să avem un buget foarte bine racordat la aceste dezvoltări. De când am
Consiliul Județean Bihor
preluat activitatea Direcției Economice am lucrat pe câteva direcții: rectificarea bugetului existent
în anul 2020 Consiliului Județean Bihor, aducând în bugetul CJ Bihor suma de 4.000.000 lei. Am
început totodată și o reorganizare pentru a identifica instituțiile în care obiectul de activitate nu se
regăsește deloc, instituții care au venituri mult sub cheltuielile pe care le realizează.” a declarat
vicepreședintele CJ Bihor, Călin Gal.
https://www.cjbihor.ro/pdf/Comunicat%20de%20presa%20reorganizare_19.11.2020.pdf
Azi, 16 noiembrie 2020, Consiliul Județean Bihor a adoptat proiectul de hotărâre privind
trecerea imobilelor teren și clădiri din zona străzii Vlădeasa, nr. 1 din municipiul Oradea, din
domeniul public al județului Bihor în domeniul public al municipiului Oradea, în vederea realizării
pe acest teren a unui Spital de Boli Infecțioase și Pneumologie. Terenul transferat are o suprafață de
2, 5 ha. Prin această hotărâre, Consiliul Județean Bihor a dat curs cererii primite în acest sens din
partea Consiliului local al municipiului Oradea prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 877 din 12
noiembrie 2020.
Vă reamintim că în 2 noiembrie 2020 s-a semnat un protocol de colaborare între Consiliul
Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul Clinic
Municipal ,,Dr. Gavril Curteanu”, pentru construcția unui nou spital în municipiul Oradea, pe strada
Vlădeasa, pe terenul Consiliului Județean. Astăzi, Consiliul Județean Bihor și-a însușit acest protocol.
„Construcția acestui spital este crucială pentru că actualele spații în care se desfășoară actul
medical la Secțiile de Boli Infecțioase și Pneumologie ale Spitalului Municipal sunt improprii, iar
eventuale lucrări de consolidare și reabilitare ale acestor spații nu ar asigura desfășurarea actului
medical în condiții de eficiență. Acest nou spital va rezolva două aspecte majore: renunțarea la
corpurile de clădire din spitalele vechi, de lângă magazinul Crişul şi de la TBC, de pe strada
Izvorului, precum și gestionarea pacienților infectaţi cu coronavirus sau cu alte boli contagioase,
fără ca activitatea spitalului municipal din Rogerius să fie blocată, așa cum este situația în această
perioadă”, a declarat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan.
Protocolul de colaborare prevede transferul unui teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa
din proprietatea Consiliului Județean Bihor în proprietatea Primăriei Municipiului Oradea – pas
realizat prin hotărârea de astăzi. Totodată, Primăria Municipiului Oradea va asigura elaborarea
studiilor necesare proiectului tehnic de execuție, respectiv serviciile de dirigenție de șantier și, în plus,
va face demersurile necesare pentru atragerea de fonduri nerambursabile (guvernamentale/europene)
pentru realizarea obiectivului. Ceilalți doi parteneri, Spitalul Județean și Spitalul Municipal, vor
elaborara documentațiile tehnico-economice la nivel de studii de prefezabilitate și fezabilitate. Se vor
edifica 3 pavilioane, parter plus 4 etaje, unul destinat unității de primire şi terapie intensivă şi două
pentru secțiile de infecțioase şi de pneumologie şi TBC. Prin tema de proiectare, o parte dintre parcări
vor fi amenajate la subsolul clădirilor, terenurile rămase disponibile, peste 1,5 ha, urmând să fie zone
verzi.
Luni, 16 noiembrie 2020, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Județean Bihor, au fost
aprobate toate hotărârile necesare în vederea realizării proiectului ,,Creșterea accesibilității pe
drumurile județene în Zona Metropolitană Oradea”, proiect ce are în vedere construcția de drumuri
de legătură între Municipiul Oradea și localitățile: Oșorhei, Sântandrei și Nojorid.
Din pachetul de documente adoptate fac parte: proiectele de hotărâre legate de aprobările
trecerii în domeniul public și proprietatea publică a Județului Bihor – Consiliului Județean Bihor,
după finalizarea procedurilor de expropriere, a sectoarelor de drum cuprinse pentru obiectivele de
investiții din localitățile Oșorhei, Sântandrei și Nojorid. Totodată a fost aprobat și proiectul de
hotărâre privind ,,Strategia de dezvoltare durabilă a Județului Bihor”, pentru perioada 2021-2027, în
domeniul Transportului Rutier, justificarea impactului asupra dezvoltării economice la nivelul
Județului Bihor și ,,Acordul de parteneriat între Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest și
Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor/Consiliul Județean Bihor”.
Toată această documentație adoptată face obiectul primului pas în scopul accesării finanțării
europene prin Programul Operațional Asistență Tehnică, în parteneriat cu ADR N-V, pentru
realizarea studiilor de fezabilitate pregătitoare realizării acestor drumuri. În acest program județul
Bihor va beneficia de 340.000 Euro pentru aceste studii, ale căror proiecte de până la maxim
45.000.000 Euro urmând sa fie depuse ulterior prin Programul Operațional Regional.
,,Prin aceste hotărâri adoptate am făcut un pas important în vederea realizării unui proiect
care va avea un impact considerabil în dezvoltarea județului Bihor. Banii europeni sunt extrem de
importanți, mai ales în domeniul infrastructurii rutiere, pentru că stau la baza dezvoltării economice
și progresului oricărei zone. Ne propunem ca până la data de 27 noiembrie să putem depune cererea
de finanțare pentru aceste studii de fezabilitate. În acest fel 3 porțiuni de noi drumuri județene,
respectiv centura Oșorhei, drumul de legătură Nojorid și centura Sântandrei, situate în zona
metropolitană a Oradiei, vor ușura circulația greoaie spre Oradea din trei direcții: Aleşd - Oşorhei,
Salonta - Nojorid şi Girişu de Criș - Sântandrei. În felul acesta reţeaua de drumuri județene va fi
extinsă și dezvoltată în zona din jurul Oradiei, unde avem cele mai aglomerate drumuri din județ.
Vom finaliza proiectele tehnice anul viitor şi vom începe apoi lucrările. Valoarea estimată a acestor
noi proiecte, inclusiv modernizarea unor porțiuni de drumuri județene existente în lungime de 15 km
din zonă metropolitană, este de 40 milioane euro. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri
Consiliul Județean Bihor
europene, prin programul operațional regional. Mulțumesc primăriilor din zona metropolitană şi
Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru colaborarea pe care am convenit-o în așa fel
încât să se poată accesa fondurile europene. Vom circula mai bine pe o rază de 30 de km faţă de
Oradea, în toate direcţiile”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Azi, 10 noiembrie 2020, a avut loc ședința de îndată a Consiliului Județean Bihor, prin care sau adoptat proiectele de hotărâre privind solicitările adresate unităților administrativ-teritoriale Oșorhei, Nojorid, Sântandrei și Municipiul Oradea, pentru ca terenurile acestora, ce se încadrează în proiectul ,,Creșterea accesibilității pe drumuri județene în Zona Metropolitană Oradea”, și care au în vedere construcția de noi drumuri de legătură (Oradea-Oșorhei, Oradea-Nojorid și OradeaSântandrei), să fie transferate în domeniul public și proprietatea Județului Bihor, în așa fel încât, prin Consiliul Județean Bihor, să fie accesați banii europeni la dispoziție pentru realizarea studiilor de fezabilitate aferente realizării acestor drumuri noi.
Această solicitare vine în scopul eficientizării procesului de absorbție a fondurilor europene, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cu scopul accesării celor 340 000 Euro pentru studii de fezabilitate, ulterior aceste proiecte urmând a fi depuse pentru finanțare prin Programul Operațional Regional. Următorul pas în acest proces este ca și localitățile Oșorhei, Nojorid, Sântandrei și Municipiul Oradea să adopte hotărârile de rigoare care să asigure continuitatea din punct de vedere juridic a acestui proiect, pentru ca la finalul acestei luni, în urma stabilirii parteneriatului cu ADR N-V,
Consiliul Județean Bihor să poată depune cererea de finanțare. Tot în această ședință au fost adoptate în unanimitate două proiecte de hotărâre privind
aprobarea demarării procedurilor de constituire a unui parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru implementarea obiectivelor de investiții: ,,Varianta de ocolire Aleșd Sud” și ,,Varianta de ocolire Ștei-Beiuș”. Aceste două proiecte, care se află la nivel de studiu de fezabilitate din anul 2016, vor fi preluate de Consiliul Județean Bihor de la CNAIR, pentru a putea fi elaborate documentațiile tehnice și pentru a putea fi realizate lucrările, astfel încât, până în 2023, când este termenul limită de finalizare al proiectelor desfășurate prin actualul Program Operațional de Infrastructură Mare, lucrările la drumuri să fie finalizate.
Azi, 10 noiembrie 2020, a fost stabilită noua componență a Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Acest Consiliu este un organism regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este constituit și funcționează pe principii parteneriale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, în scopul coordonării activităților de elaborare și monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională. Consiliul este alcătuit din: președinții consiliilor județene și câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale municipale, orășenești și comunale din fiecare județ al regiunii. În urma unor înțelegeri politice, în Consiliul de Dezvoltare Regională Nord - Vest au fost desemnați și votați în unanimitate următorii reprezentanți: Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor; Florin Birta, primarul Municipiului Oradea, a fost votat ca și reprezentant al municipiilor; ca reprezentant al orașelor a fost desemnat și votat Mircea Adrian Tuduce, primar al Orașului Nucet, iar ca reprezentant al comunelor a fost votat în unanimitate primarul comunei Sălacea, Horváth Béla.
Azi, 10 noiembrie 2020, în cadrul Adunării Generale a Agenției de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect Group, a fost aprobată noua conducere a instituției. Astfel, a fost votat în unanimitate ca președinte al ADI Ecolect Group Bihor d-ul Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor și tot prin procedură de vot au fost aleși în unanimitate cei patru membri ai Consiliului Director, respectiv Iulian Balaj (primar al Orașului Ștei), Cristian Laza (primar al Comunei Sânmartin), Sferle Mihai (primar al Comunei Cociuba Mare) și Jacint Zatyko (primar al Comunei Sâniob). A fost desemnată totodată și o comisie de cenzori formată din 6 membri dintre care 2 supleanți. Cooperare mai intensă cu primăriile din județul Bihor. În cadrul aceleași ședințe a fost votată, cu 52 de voturi ,,Pentru”, dintr-un total de 71 de voturi modificarea organigramei instituției, care a fost redusă de la un efectiv de personal compus din 9 posturi (2 de conducere și 7 de execuție), la un efectiv format din 3 posturi (1 post de director executiv și 2 posturi de execuție). Prin reducerea organigramei, drepturile de verificare a modului în care operatorii de salubrizare își îndeplinesc atribuțiile vor reveni primarilor, astfel fiind o mai simplă identificare în teritoriu a eventualelor neregularități. ,,Prin această măsură le oferim primarilor o împuternicire în procesul decizional în ceea ce privește sectorul de salubrizare, pentru că primarii sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile locurilor din care provin. Astfel se vor putea sesiza cu o mai mare ușurință eventualele probleme care ar putea apărea”, a declarat Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor. În prezent, ADI Ecolect Group Bihor are încheiate, prin licitație publică, contracte cu 7 operatori în tot județul. La ora actuală raportul juridic există doar între ADI Ecolect Group și cei 7 operatori. Există totodată două variante de contractare a operatorilor. Prima este dată de tariful plătit de fiecare gospodărie în parte direct către operator, contractul fiind încheiat între operatorgospodării/persoane fizice/juridice. Cea de-a doua este varianta în care fiecare unitate administrativteritorială stabilește o taxă de salubrizare, urmând ca operatorul să primească banii de la primării. În județ s-a optat, în majoritatea cazurilor, pentru prima variantă. Astfel, nemaifiind prezent un factor de autoritate local în această variantă, rata încheierii contractelor la nivel județean este scăzută. În consecință, Consiliul Județean Bihor îndeamnă primarii să găsească soluții pentru eficientizarea acestui proces. Consiliul Județean Bihor În acest sens, Consiliul Județean Bihor a recomandat ca posibilă soluție, în cazul UAT-urilor în care s-a ales varianta tarifului, Hotărâri de Consiliu Local prin care să se reglementeze stabilirea unei taxe de salubritate, cel puțin dublă față de tarifele operatorilor, pentru cei care nu încheie contracte cu operatorii de salubritate. Aceste taxe ar avea rolul de a convinge persoanele fizice sau juridice să încheie contracte cu operatorii din zonele aferente. ,,Prin măsurile și recomandările adoptate, până la finalul acestui an, ne propunem să avem un sistem de colectare funcțional la nivelul întregului județ”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Joi, 5 noiembrie, în cadrul conferinței de presă organizată la Consiliul Județean Bihor,
președintele a prezentat situația drumurilor din județ și posibilitatea accesării fondurilor europene
pentru acestea.
În parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), până la finalul
acestei luni există posibilitatea depunerii cererilor de de finanțare în vederea accesării fondurilor
europene în cadrul Programului Operațional Asistență Tehnică, pentru realizarea de studii de
fezabilitate. În acest program județul Bihor va beneficia de 340.000 Euro pentru aceste studii ale căror
proiecte urmează sa fie depuse ulterior prin Programul Operațional Regional. Se vor putea întocmi
proiecte de până la maxim 45.000.000 Euro.
În acest sens, vechea conducere a propus refacerea drumurilor județene DJ 709A (Belfir –
Șoimi – Pocola) și DJ 767A (Săcuieni – Sâniob), dar în urma unei analize a circulației, dispuse recent
pentru toate drumurile din județul Bihor, cu date furnizate de CESTRIN (Institutul din cadrul
Ministerului Transporturilor care realizează recensăminte de trafic), s-a ajuns la concluzia că cele
două proiecte nu aveau un impact economic pentru dezvoltarea județului. Datele furnizate (harta
atașată) ilustrează încărcarea drumurilor din județul Bihor la 24/h, astfel că este facilitată o localizare
și ierarhizare matematică a celor mai aglomerate trasee din județ. În urma analizei s-a constatat că
aceste drumuri, DJ 709A și DJ 767A, nu au o încărcare mare și nu contribuie momentan într-o măsură
semnificativă la dezvoltarea județului.
În urma analizei efectuate a rezultat că cea mai mare încărcare o au drumurile: DN1 în direcția
Cluj-Napoca (cu un trafic de peste 20.000 de mașini/24h la ieșire din Oradea către Oșorhei, până spre
Tileagd, cu o scădere a numărului de mașini spre direcția Aleșd, respectiv ieșirea din județ), centura
Oradiei (cu peste 20.000 mașini, în aria situată între zona Nufărul înspre Sânmartin-Deva și zona spre
Arad). Deasemena toate ieșirile din municipiul Oradea au un grad de încărcare cu peste 10.000 de
mașini/24h. Un trafic încărcat este spre Sânmartin (cu 18.000 de mașini/24h, trafic ce începe să scadă
în zona Hidișel, respectiv Beiuș). O altă zonă aglomerată este cea din Nordul județului, în zona
Biharia, unde există încărcare de 11.000 de mașini/24h.
Dat fiind că traficul masiv este în Zona Metropolitană Oradea și există un număr mare de
locuri de muncă în ZMO (din peste 160.000 de locuri din județ, 115.000 sunt în zona metropolitană),
s-a luat decizia pregătirii proiectului ,,Creșterea accesibilității pe drumuri județene în Zona
Consiliul Județean Bihor
Metropolitană Oradea”, ce ar urma să fie întocmit pe baza fondurilor europene. În parteneriat cu Zona
Metropolitană Oradea, care anul trecut a realizat studiile de fezabilitate pentru câteva drumuri
ocolitoare, ce vor fi baza accesării fondurilor europene în perioada următoare, și alături de primăriile
din zona limitrofă a Oradiei (Oșorhei, Nojorid și Sântandrei), se va pregăti documentația tehnică care
trebuie să fie gata într-o lună, pentru ca cererea de finanțare să fie trimisă anul acesta, iar anul viitor
să poată fi demarate licitațiile.
Astfel, Consiliul Județean Bihor, în parteneriat cu UAT-urile Oșorhei, Nojorid și Sântandrei
va adopta hotărârile necesare, în următoarele două săptămâni, astfel încât drumurile să poată fi
preluate de Consiliul Județean și clasificate ca drumuri județene, iar ulterior să se poate întocmi
studiile și să se dispună un parteneriat cu ADR N-V pentru depunerea cererilor de finanțare până la
finalul acestei luni.
Celelalte două centuri pentru care s-au mai întocmit studii de fezabilitate, respectiv Biharia și
Paleu vor fi realizate de Primăria Oradea, iar legătura între Sânmartin și Oradea se va realiza în
perioada următoare prin Programul Operațional Sectorial Transporturi.
,,Acest proiect ar permite exportul de prosperitate dinspre Oradea în direcția unui perimetru
extern de 20-30km. Estimăm că valoarea acestor trei proiecte se va ridica la aproximativ 40.000.000
Euro. Am hotărât să facem aceste schimbări pentru ca zonele din județul Bihor să aibă o
accesibilitate mai bună în așa fel încât să se dezvolte județul și, deasemenea, să existe un impact
economic semnificativ asupra dezvoltării prin aceste investiții care vor fi realizate. Banii europeni
care sunt pregătiți trebuie să fie investiți acolo unde într-adevăr folosirea lor este la îndemâna mult
mai multor oameni, pentru că acolo este și dezvoltarea economică”, a declarat Ilie Bolojan,
președintele Consiliului Județean Bihor.