Cultură

Pe lângă patrimoniul natural, judeţul Bihor beneficiază de un patrimoniu construit la fel de spectaculos. În judeţul Bihor sunt înregistrate 431 de monumente de patrimoniu construit, dintre care 170 sunt situri şi monumente arheologice, 221 sunt monumente şi ansambluri de arhitectură, iar 40 sunt case memoriale şi monumente de artă plastică.

Cel mai bogat, în acest sens, este municipiul Oradea, unde se regăseşte o diversitate foarte mare de obiective. Tot în Oradea, municipalitatea a accesat finanţări pe proiecte europene pentru reabiltarea patrimoniului construit, existând lucrări finalizate la Palatul Vulturul Negru şi la Cetatea Oradea.

O altă bogăţie a judeţului este reprezentată de mănăstirile şi lăcaşurile de cult reprezentative pentru mai multe religii.

Pentru culturi ortodoxe de origine răsăriteană amintim:

• Mănăstirea de la Voivozi (sec. XI-XII), Biserica Reformată din Remetea (sec.XIII), Catedrala Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, Bihorului şi Sălajului, Biserica Sf. Nicolae (fostă Catedrală greco-catolică), finalizate în jurul anului 1800, care stau sub semnul stilurilor baroc şi neoclasic, şi multe altele.
• Bisericile de lemn, ridicate sau refăcute de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. În prezent se mai păstrează 61 de biserici de lemn, toate declarate monumente de arhitectură.

Una din atracţiile importante ale judeţului Bihor ţine de patrimoniul intangibil constând în obiceiuri şi tradiţii, evenimente culturale tradiţionale, arhitectură, port popular şi meşteşuguri tradiţionale.

Printre evenimentele culturale cu o periodicitate anuală sunt:

• încondeiatul oului de Paşti şi ritmuri de toacă Drăgoteni – comuna Remetea, Rieni, Dobreşti, Lunca, Budureasa;
• aprinderea focurilor solare pentru vii şi pentru morţi: Câmpani; Şuşti (comuna Lunca); Sălişte de Vaşcău (comuna Criştioru de Jos);
• sărbătoarea sângiorzului (sfântul Gheorghe) la Vaşcău şi târgul de Sângiorz la Beiuş, Brădet, Chişcău, Măgura.

De asemenea, anual au loc serbări câmpeneşti şi festivaluri: Zilele salcâmilor în floare (Valea lui Mihai), Târgul de la vama sării (Vadu Crişului), La izvorul lui Horea (Criştioru de Jos: Poiana şi Sălişte de Vaşcău), Toamnă pe Valea Ierului (Săcuieni), Festivalul vinului şi al pălincii (Muzeul Ţării Crişurilor Oradea), Festivalul cântecului, dansului şi portului popular bihorean (Muzeul Ţării Crişurilor Oradea), Festivalul de muzică sacră şi al obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou (Oradea, Beiuş, Aleşd), Târgul meşterilor populari din România (Muzeul Ţării Crişurilor sau Cetatea Oradea), Festivalul folcloric al rromilor şi sărbătoarea folclorică şi religioasă (Kirchweih) a etnicilor germani (Palota).

Meşteşugurile, în trecut foarte bine reprezentate, se mai păstrează încă, mai ales în zona rurală a judeţului, astfel: încondeiatul ouălor de paşti; olărit – ceramică albă şi roşie; lădărit – realizarea de mobilier ţărănesc; ţesături – realizarea de cusături şi broderii populare; rotărit; împletituri din papură şi nuiele; cioplitori în piatră şi marmură; lutieri; cojocari; confecţioneri de obiecte de podoabă; sculptori în lemn. Alte meşteşuguri practicate sunt: sculptura, pictura de icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe populare.

Centre meşteşugăreşti active:

• în domeniul olăritului (Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Criştioru de Jos, ceramică roşie; Crişul Repede – Vadu Crişului, ceramică albă),
• în domeniul textilelor de interior (Chişcău, Pietroasa, Remetea – Beiuş; Bratca, Borod – Crişul Repede),
• lăzi de zestre din lemn (Budureasa),
• pentru prelucrarea papurei (Borş, Otomani – Crişul Repede şi Barcău – Crasna),
• pentru împletituri din nuiele (Salonta – Crişul Repede),
• ouă încondeiate (Drăgoteni, Remetea – Beiuş).