Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) - ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Clima continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 mm.
Reţeaua hidrografică, formată de Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului), precum şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale.

Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii şi a sticlei, in special in zona Alesd.

Agricultura - intensivă şi multilaterală - deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful.
Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări, cuprinzând zece oraşe, din care patru municipii (Oradea fiind reşedinţa de judeţ), cu 21 de localităţi componente, 90 de comune, din care trei suburbane şi 435 de sate. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte oraşe, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beiuş, Aleşd, Ştei, Vaşcău, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

Prezenţa unor obiective turistice importante, precum şi existenţa unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului şi pe aceste meleaguri.

Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire.
Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă.
Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării. Ne vom opri atenţia asupra celor mai însemnate.