FILARMONICA DE STAT ORADEA

I. ORCESTRA SIMFONICA

Scurt istoric

Secolele 18. şi 19.

Oraşul Oradea, vechi centru cultural, a avut o viaţă muzicală intensă, începând cu a doua jumătate a secolului al 18-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist şi dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762. El a fost urmat între 1764-1769 de Karl Ditters von Dittersdorf (1739-1799). Cei doi muzicieni sunt consideraţi ca fondatori ai vieţii muzicale orădene. Trebuie însă remarcat încă un important muzician de rang european, Wenzel Pichl (1741-1805), care de asemenea a activat şi a compus în acest oraş, fiind pentru o perioadă concertmaestrul orchestrei episcopale. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formată din 34 de instrumentişti, veniţi din Viena şi Praga, orchestra de la Oradea fiind în perioada respectivă una dintre cele mai însemnate din Europa. Datorită lui Haydn şi Dittersdorf, viaţa muzicală a oraşului a devenit bogată, diversificată nu numai pe planul „sacru” strâns legat de cultul ecleziastic şi sărbătorile curţii episcopale, dar şi pe plan lumesc, având loc numeroase concerte, spectacole scenice şi de operă. În urma unor dilaţiuni, din care reieşea „caracterul imoral al unor manifestări în viaţa artistică a oraşului şi a rezidenţei episcopale”, împărăteasa Maria Tereza a luat o decizie dramatică: desfiinţarea, la finele anului 1768, a orchestrei şi a corului din Oradea. A luat sfârşit astfel o bogată, dar scurtă perioadă de strălucire a vieţii muzicale orădene, şi s-a desfiinţat o orchestră unică în acea vreme pe plan European.

Secolul 19.
Înfiintarea unor institutii muzicale – primul „concert filarmonic”

Paleta colorată a fost păstrată totuşi si în secolul al 19-lea. Ieşind discret din biserică, muzica profesională va intra treptat în saloanele burgheze şi de aici va cuceri strada, parcul, oraşul. Treptat cu dezvoltarea teatrului se vor înmulţi şi spectacolele de operă. Dacă la sfârşitul veacului XVIII  şi în primele decenii ale secolului XIX, evenimentele muzicale erau sporadice, în perioada următoare ele se vor intensifica în mod considerabil. Numai în anul 1828 au avut loc 83 de spectacole de operă la Oradea. Publicul oraşului s-a putut bucura de prezentarea unor lucrări celebre ale epocii de Rossini, Donizetti, Weber, Verdi, Mozart, Auber, Gounod, Erkel, ş. a. Printre altele se remarcă trupele conduse de contele Rhédey Lajos, Kilényi Dávid, Komlósi Ferenc, Ruzitska Antal.
A doua jumătate a secolului XIX găseşte oraşul Oradea într-o specifică febră a înfiinţării de nenumărate reuniuni, societăţi, cercuri, printre care Reuniunea de Cântări „Hilaria” (1875) şi „Nagyváradi Dalárda” (1867), Orchestra Academiei de Drept condusă de Gustav Weinpolter şi apoi de Fehérváry János.
La 5 ianuarie are loc primul „concert filarmonic” din Oradea, sub conducerea dirijorului Schnitzl J., orchestra interpreta Uvertura la opera Tancred de Rossini, Serenada nr. 3 de Wolkmann, Variaţiuni pentru corn de Ekhard şi Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În 1890 se constituie Asociaţia prietenilor muzicii din Oradea-Mare, printre scopurile ei fiind înscrise educaţia în domeniul muzicii culte, organizarea de concerte de concerte şi spectacole şi înfiinţarea unei şcoli de muzică. Sub patronajul acestei instituţii se inaugurează pe lângă Teatru, o secţie de operă.

Mari personalităţi în viaţa muzicală orădeană din prima jumătatea a secolului XX

Beneficiind de o favorabilă ambianţă muzicală, au poposit la Oradea mari personalităţi ale muzicii europene şi româneşti. Revenirea multora dintre ei (Enescu, Bartٕók, Dohnányi, Casals) dovedeşte că oaspeţii au găsit aici un public, sensibil, generos, avizat. Iată câteva personalităţi de seamă care au susţinut recitaluri la Oradea înainte de 1949: Erkel Ferenc (1834) Pablo Sarasate (1877), Henryk Wieniawski (1877), Hubay Jenő (1877, 1892, 1924, 1931), Joseph Joachim (1880), Eugene Ysaye (1910), Dohnányi Ernő (1910, 1926, 1927, 1928) Pablo Casals (1911), Fritz Kreisler (1912), George Enescu (1921, 1923, 1927, 1929, 1931, 1937, 1938), Bartók Béla (1922, 1924, 1927, 1928, 1933), Eugen D’Albert (1924), Jaques Thibaud (1938). Înainte de primul război mondial la Oradea concertau formaţii camerale, ansambluri orchestrale şi corale reprezentative ale timpului. Filarmonica din Bucureşti, cu George Georgescu a cântat aici în 1934. În 1936 poposea la Oradea chiar şi  Orchetra de Cameră din Berlin, cu Hans von Benda.
Societatea filarmonică a fost înfiinţată în 23 decembrie 1923. Concertele care au urmat în 1924 au fost conduse de Vomacska József. Şcoala de educaţie muzicală (conservatorul) înfiinţat în 1925, din 1928 este condus de Francisc Hubic. Urmează o viaţă muzicală bogată în concerte simfonice, spectacole vocal-simfonice şi de operă. Din cauze de ordin economic în 1934-1935, orchestra societăţii este obligată la o reducere a aparatului până la dimensiunile camerale. Ultimul concert al acestui ansamblu a avut loc în ianuarie 1941.

Instituţia Filarmonică de Stat

In 1949 Societatea Filarmonica devine instituţie de stat, desfăşurând o bogată activitate muzicală in ţară şi peste hotare.
Au colaborat cu orchestra simfonică orădeană interpreţi şi dirijori de renume mondial: Igor Oistrah, Mario del Monaco, Dimitri Başkirov, Aldo Ciccolini, Adam Horosiewicz, Arkadi Sevidov, Daniel Şafran, Ghidon Kremer, Ruggiero Ricci, Erich Bergel, Pierre Pierlot, Halina Czerny Stefanska, Kocsis Zoltán, Jandó Jenő, Ránki Dezső, Perényi Miklós, Ruha István, Ştefan Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Dan Grigore, Dana Borşan, etc.
Repertoriul orchestrei este vast, cuprinzând lucrări aparţinând compozitorilor preclasici, clasici si romantici, până la capodoperele secolului 20: Prokofiev, Şostakovici, Richard Strauss, Respighi, Stravinski, Webern, Enescu, Bartók, etc.
Printre dirijorii permanenţi ai instituţiei – anii 50: Botto Romulus, Matolcsi Zoltán, Constantin Dulgherescu, Aurel Popa, Erich Bergel; anii 60: Miron Raţiu (1957-1990), Liviu Florea, Remus Georgescu; anii 90 şi până în prezent: Romeo Rîmbu – se remarcă numele maestrului Acél Ervin, care a deţinut acest post de orchestră între anii 1963-1991, iar apoi între 1999-2006, până la sfârşitul vieţii, realizând nenumărate concerte, numeroase imprimări, turnee şi prime audiţii, formând repertoriul şi şlefuind profesionalismul orchestrei simfonice orădene.
Orchestra a fost invitată pentru a participa la diverse festivaluri europene: Lancut, Assisi, Macerata, Bucureşti. A susţinut concerte în Polonia, Ungaria, Italia, Germania, Austria, Belgia, Luxemburg, Franţa, Brazilia, Taivan, Portugalia, Elveţia, etc.

Prezent-viitor

Începând cu stagiunea 2003-2004, orchestra dispune de o sala de concerte proprie – concertele din stagiunile anterioare fiind realizate în sala Teatrului de Stat. Noua sala poarta concomitent numele lui Enescu si Bartók, nu numai în amintirea numeroaselor concerte realizate de cei doi compozitori-intrepreti în acest oras, dar si ca simbol al multiculturalitatii din aceasta zona. Noua sala a creat multiple posibilitati în ceea ce priveste organizarea concertelor vocal-simfonice, educative, recitalurilor camerale si a capella. În ultimii ani (2004-2005) filarmonica a început cu mare succes si reintroducerea genului de opera pe scena oradeana. Spectacolele de opera din pacate sunt sporadice în Oradea, din acest motiv înca de la începutul stagiunii 2005/2006 s-a încercat în cadrul filarmonicii cautarea unei solutii pentru a pune pe scena din nou muzica de opera. Barbierul din Sevilla de Rossini, Opera pe patru sunete a lui Tom Johnson si Rayok – antiformalist de Sostakovici au fost primele încercari reusite de acest gen din stagiunea precedenta. Opera în concert – Don Giovanni de Mozart – din 23 februarie 2006 realizat cu un deosebit succes de trupa Studioului Operei din Budapesta este un exemplu foarte bun pentru a ilustra cât de mare interes şi nevoie este actualmente din partea iubitorilor de operă din Oradea pentru a sprijini acest gen de muzică de scenă.

Filarmonica de asemenea dispune din 2003 de un pian nou de concerte Bösendorfer.
Filarmonica are în vederea totodată şi promovarea artiştilor tineri talentaţi aducându-i nu numai în orchestră – alături de membri vechi cu bogată experienţă profesională – dar angajând noua generaţie şi pe pupitrul dirijoral.
Numărul mare de discuri înregistrate (peste 40, printre care figurează şi o mulţime de înregistrări din lucrările compozitorilor celebri care au activat în secolul XVIII la Oradea), invitaţiile de peste hotare şi viaţa intensă de concerte (aproximativ 40 concerte simfonice într-o stagiune) demonstrează dorinţa instituţiei de a promova permanent cultura muzicală de valoare la un nivel artistic înalt.

 II. CORUL FILARMONICII

Înfiintarea unui cor profesionist cu caracter stabil si peren în cadrul institutiei filarmonicii a devenit posibila în 1997, în conditiile în care Facultatea de Muzica din cadrul Universitatii din Oradea a asigurat deja o baza în ceea ce priveste pregatirea profesionala a viitorilor coristi. Desi o formatie relativ tânara, Corul, prin componenta valoroasa a membrilor sai, a putut aborda o larga paleta repertoriala, de la preclasici, clasici, romantici, la moderni si contemporani. Prin înfiintarea Corului, s-au deschis de asemenea perspective în abordarea permanenta a repertoriului vocal-simfonic în cadrul stagiunilor de concerte, în colaborare cu orchestra simfonica. Paralel, corul si-a format si un valoros repertoriu a cappella, totodata a luat parte activa cu succes si profesionism si în realizarile spectacolelor de opera din ultimele stagiuni, precum si în realizarea unei serii de spectacole de opereta în colaborare cu Teatrul de Stat Oradea. Dupa o existenta de un deceniu, în urma unei cresteri deosebit de dinamice atât din punct de vedere cantitativ, cât si calitativ, Corul Filarmonicii de Stat Oradea este format în prezent din 40 de membri, actualul dirijor de cor fiind Lászlóffy Zsolt.

III. ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST “CRIŞANA”

Ansamblul Artistic Profesionist Crisana al Filarmonicii de Stat Oradea, a fost infiintat in anul 1998, pe structura Orchestrei Populare Crisana care are o traditie de peste 50 de ani.
Ansamblul nostru este compus din  solisti vocali, solisti instrumentisti, echipa de dansuri , orchestra si sustine o intensa activitate artistica cu participari la numeroase spectacole, emisiuni tv si festivale internationale de folclor si turnee internationale. De-a lungul timpului membri ansamblului au participat la festivaluri si turneee internationale de folclor in: Ungaria, Serbia, Germania, Italia, Anglia, Suedia, Egipt, Grecia, Ucraina, Turcia etc. 
Ansamblul are un repertoriu vast incluzand cantece si dansuri populare de pe intreg cuprinsul Romaniei si dansuri din toate zonele etnofolclorice: Bihor, Oas, Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova, Oltenia. Fiecare dans al unei zone foclorice este interpretat in costume populare specifice zonei.
Programul nostrum este unul diversificat , putand fi adaptat pentru situatii si circumstante diferite cu grupuri mai mari sau mai mici, locatii diferite in functie de cerintele si doleantele partenerilor. Repertoriul poate fi deasemenea adaptat cu coreografii predominante sau cu solisti vocali si instrumentisti interpretand cantece din mai multe zone ale tarii. Avem in program un instrument interesant specific regiunii bihorului – vioara cu goarna- sau melodii interpretate la nai , taragot sau fluier. Putem prezenta obiceiuri traditionale folclorice cum ar fi “Nunta din Bihor”, “La corindat” sau “Claca la o casa noua”.
In anul 2004 ansamblul nostrum a participat la un schimb cultural in Serbia , la cea de-a 43-a editie a Festivalului International de Folclor din Lefkada – Grecia unde a reprezentat cu onoare folclorul romanesc. Deoarece este un ansamblu exceptional cu un repertoriu deosebit si o interpretare la nivel inalt ansamblul a fost nominalizat in anul 2004 de catre Ministerul Culturii si Cultelor din Romania sa reprezinte tara noastra in Ucraina la un schimb cultural. Spectacolul sustinut pe scena Operei di Kiev a fost unul memorabil, ansamblul fiind felicitat de oficialitatile Ucrainiene si de ambasadorul Romaniei din Ucraina.
In anul 2005 ansamblul a participat la Festivalul International de folclor din Sousse Tunisia si la Saptamana Culturii si Artelor din Sanliurfa Turcia. Evolutia ansamblului a fost insotita peste tot de aplauze furtunoase la scena deschisa si a fost elogiata de organizatori. Putem spune ca ansamblul Crisana este un adevarat ambasador al culturii si folclorului traditional romanesc.

IV. ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST „NAGYVÁRAD”

Ansamblul Artistic Folcloric Profesionist „Nagyvárad” al Filarmonicii de Stat Oradea, a luat fiinţă nu de mult, în februarie a anului 2002 datorită iniţiativei şi sprijinului acordat de către conducerea locală a minorităţii maghiare, mai ales ca o necesitate a valorificării folclorului tradiţional şi nu numai.
Compus dintr-un colectiv tânăr şi ambiţios, în acest scurt timp Ansamblul Nagyvárad şi-a făcut deja un nume, chiar şi un renume, ca şi al cincilea formaţie profesionistă maghiară din ţară, o formaţie excelentă de cântece şi dansuri populare, intenţia lor fiind ocrotirea şi popularizarea celor mai interesante şi reprezentative aspecte de cultură folclorică tradiţională maghiară din întregul Ardeal.
Este evident, că oricine î-şi va îndrepta privirile spre această parte a ţării, va surprinde un univers cultural aparte, cu atât mai interesant cu cât va încerca să înţeleagă fenomenele culturale, care s-au petrecut aici de-a lungul secolelor; modul în care diferitele şi numeroasele grupuri etnice, majoritare şi minoritare şi-au păstrat identitatea comunitară şi au devenit factori activi ai unor transferuri culturale inevitabile într-o arie ce se caracterizează prin multi-etnicitate.
În acest context, înca de la începuturi, Ansamblul Nagyvárad a avut ca obiective prelucrarea cântecului si dansului maghiar din anumite zone a Ardealului, precum si raspândirea acestor traditii populare. Puteti regasi în repertoriul ansamblului de cântece si dansuri maghiare numeroase regiuni ale tarii noastre: Bihor, Satu - Mare, Cluj, Mures, Harghita, Alba, Hunedoara, Bacau, dar si cântece si dansuri românesti din Zona Târnavelor, Arges, si cântece si dansuri tiganesti din Zona Târnavelor si Muresului. În plus de toate acestea, pe lânga arta pura a folclorului, dansatorii si solistii ansamblului, dând dovada de nivel înalt de profesionalism, au reusit sa se remarce si arta teatrala, reusind astfel sa puna în scena doua piese dramatice teatrale de dansuri si cântece populare, cu titlurile „Drumul sarii” „Dansul vrajitoarei” si „Comedie la oras”, piese, care sunt parte a repertoriului si în prezent. În scurt timp, acest profesionalism, de care au dat dovada atât dansatorii, solistii vocali cât si instrumentistii a fost rasplatit de numeroasele turnee si spectacole din tara si strainatate, mai ales din Ungaria si Polonia.
În prezent, din componenta ansamblului fac parte trei solisti vocali, sase instrumentisti si sase perechi de dansatori. Solistii vocali sunt: Kelemen M. János, Szerefi Ilona si Miklós-Papp Zsuzsanna, laureata cu Premiul de Maistru Tânar a Artei Populare, premiul cel mai înalt acordat de Ministerul Cultural a Ungariei. Ansamblul este condus de sef formatie, Miklós János, orchestra este condusa de Brugós Anikó, iar echipa de dansuri este pregatita de maestrul-dans Brugós Sándor.  Coregrafiile ansamblului sunt semnate de coregraful László Csaba, regizor care a colaborat cu ansamblurile profesioniste maghiare din Odorheiu Secuiesc si Sfîntu Gheorghe.