Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, a prezentat astăzi, 8 iunie 2026, în cadrul unei conferințe de presă, un raport de activitate la împlinirea unui an de la depunerea jurământului în calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor.
Raportul a fost structurat pe cele șapte direcții de dezvoltare propuse bihorenilor pentru următorii șapte ani: infrastructură și mobilitate, dezvoltare economică, identitate și cultură, turism și agrement, agricultură, protecția mediului, respectiv educație, sănătate, sport și grijă pentru oamenii cu nevoi speciale.
„La alegerile din 4 mai (2025), bihorenii mi-au acordat într-o proporție semnificativă încrederea lor, iar în data de 29 mai am depus jurământul în calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor. Acum, la împlinirea unui an de la acel moment, consider că este firesc să mă prezint din nou în fața bihorenilor, să prezint ceea ce am făcut cu încrederea pe care mi-au acordat-o, ceea ce am reușit să facem împreună în acest prim an de mandat, lucrurile care sunt în continuare în execuție, cele pe care le pregătim pentru viitor, dar și proiectele unde am întâmpinat dificultăți”, a declarat Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor.
În domeniul infrastructurii, Mircea Mălan a amintit finalizarea Centurii Biharia, a Pasajului Oșorhei, a tronsonului 2 al Inelului Metropolitan, între Cordău și Oșorhei, precum și a bretelei de legătură dintre Inelul Metropolitan și centura Sânmartin. În același timp, sunt în execuție celelalte pasaje rutiere, cu excepția pasajului de la Matei Corvin, care urmează să intre în execuție.
„În esență, suntem interesați să reducem timpul pe care bihorenii îl petrec în trafic, să reducem poluarea, să creștem siguranța rutieră și să conectăm mai bine Oradea, zona metropolitană și județul Bihor cu restul țării și cu exteriorul”, a precizat președintele Consiliului Județean Bihor.
Tot la capitolul infrastructură au fost menționate: modernizarea drumului Padiș – Ic Ponor, drumul de legătură Paleu – Biharia, modernizarea drumului Tinca – Salonta, proiectul celor 144 de treceri de pietoni semnalizate inteligent, precum și proiectul Tram-tren, cel mai mare proiect derulat de Consiliul Județean Bihor, cu o valoare de peste 280 de milioane de euro.
În ceea ce privește conectivitatea aeriană, Mircea Mălan a arătat că Aeroportul Oradea a avut în 2025 cel mai bun an din istoria sa din punctul de vedere al numărului de pasageri.
Numărul total de pasageri care au utilizat aeroportul în 2025 a fost cu 52% mai mare decât în 2024, iar numărul pasagerilor spre București a crescut cu 42%.
La capitolul dezvoltare economică, au fost evidențiate Parcul Științific și Tehnologic, Parcul de Specializare Inteligentă Ștei – finalizate, precum și parcurile de specializare inteligentă din Marghita, Aleșd și Beiuș, aflate în curs de finalizare. În Parcul de Specializare Inteligentă Beiuș a fost semnată recent o investiție de 51 de milioane de lei.
În domeniul identității și culturii, Consiliul Județean Bihor a continuat proiectele „Bihorul Colindă” și „Lumină din Lumină”, a finalizat modernizarea Bibliotecii Județene și a sprijinit modernizarea bibliotecilor din Sânmartin, Oșorhei și Sântandrei, precum și dotarea altor 26 de biblioteci din județ. De asemenea, sunt în lucru proiecte pentru viitorul sediu al Consiliului Județean Bihor, la viitoarea sală de evenimente, respectiv Centrul Cultural Multifuncțional, și documentații pentru reabilitarea unor obiective de patrimoniu.
În turism, Consiliul Județean Bihor are în dezbatere publică strategia de dezvoltare turistică a județului, a finalizat campingurile din Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului, Dobrești și Șinteu. Totodată, au fost depuse fișe de proiect în vederea obținerii de fonduri europene pentru investiții viitoare. Mircea Mălan a reamintit că se realizează un studiu de oportunitate și de favorabilitate pentru stațiunile Vârtop și Stâna de Vale, iar pentru una dintre ele ar urma să se depună un proiect din fonduri europene pentru dezvoltarea unei stațiuni All-Season. Acesta a mai amintit de proiectul pentru amenajarea Avenului de la Câmpeneasca, a unui traseu cicloturistic în Munții Codru-Moma, precum și pentru campinguri ecologice în Roșia și pe Valea Sighiștelului, comuna Câmpani.
În agricultură, președintele Consiliului Județean Bihor a subliniat sprijinul pentru producătorii locali, prin evenimentele „Gusturi și tradiții de Bihor”, și intenția de a contura un program de sprijin pentru apicultorii din județ.
În zona de mediu, au fost continuate proiectele „Bihorul Plantează” și „Luna curățeniei în județul Bihor”, iar proiectul de decolmatare a Lacului Vida a fost finalizat. Mircea Mălan a arătat că protecția mediului, implicarea comunității și valorificarea responsabilă a resurselor naturale rămân direcții importante pentru județ.
În domeniile educației, sănătății, sportului și grijii pentru persoanele cu nevoi speciale, au fost amintite dotările pentru unități de învățământ și unități de învățământ special, proiectul taberei pentru copii din Vașcău, Centrul Județean de Orientare Școlară și Profesională, susținerea proiectului Campus Oradea, programul de achiziție a 47 de microbuze electrice, modernizarea clădirilor DGASPC și a Spitalului din Nucet, precum și sprijinul acordat Fundației Mihai Neșu.
„Se poate constata că foarte multe dintre proiectele județului Bihor se adresează copiilor sau îi implică în mod necesar pe copii,”, a spus Mircea Mălan.
Acesta a arătat că, în bugetul aferent anului 2026, dezvoltarea ocupă un loc central, două treimi din buget fiind direcționate către proiecte de dezvoltare. Bugetul pentru anul 2026 este de 1,34 miliarde de lei, iar Consiliul Județean Bihor funcționează cu 81 de angajați efectiv.
În raport au fost prezentate și proiectele unde au apărut dificultăți: drumul Paleu – Biharia, unde au fost constatate neconformități în execuție; drumul Tinca – Salonta, unde unele lucrări au trebuit refăcute; lotul de 8 microbuze electrice care nu a fost recepționat din cauza neîndeplinirii condițiilor asumate în ofertă; pasajul subteran de pe Calea Aradului, unde autorizația de construire a fost obținută după 9 luni; precum și Centrul Cultural Multifuncțional, unde a fost nevoie de refacerea proiectului tehnic după constatarea unor materiale lipsă din devize.
„Pentru tot ceea ce s-a întâmplat bun în acest județ, se cuvine să aduc mulțumiri colegilor din Consiliul Județean, tuturor primarilor din județ cu care am avut o colaborare foarte bună în acest an de mandat, instituțiilor cu care suntem parteneri, de la Ministerul Transporturilor, CNI, ADR Nord-Vest, celelalte ministere, mediul de afaceri local, bihorenilor pentru răbdare și pentru înțelegere, pentru sprijin, dumneavoastră celor din presă, pentru că aveți un rol esențial în relația dintre noi, cei din administrație, și cetățeni”, a transmis Mircea Mălan.
Acesta a precizat că va prezenta anual un raport de activitate și că va continua întâlnirile cu bihorenii, alături de primarii care doresc acest lucru, pentru a prezenta proiectele promise, cele realizate, cele aflate în execuție, precum și proiectele care au întâmpinat dificultăți.
Transcriere integrală a conferinței de presă
Mircea Mălan: Bună ziua tuturor! Vă mulțumesc că participați la această conferință de presă, în cadrul căreia vreau să prezint un raport de activitate la împlinirea unui an de la preluarea mandatului de președinte ales al Consiliului Județean Bihor. Reamintesc faptul că, în toamna anului 2024, domnul Ilie Bolojan a fost ales senator, iar la 1 ianuarie 2025 a demisionat din funcția de președinte al Consiliului Județean, eu fiind ales președinte interimar. Pentru alegerile locale parțiale care au avut loc în 4 mai, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, am propus bihorenilor o viziune care cuprinde șapte direcții de dezvoltare pentru următorii șapte ani.
La alegerile din 4 mai, bihorenii mi-au acordat într-o proporție semnificativă încrederea lor, iar în data de 29 mai am depus jurământul în calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor. Acum, la împlinirea unui an de la acel moment, consider că este firesc să mă prezint din nou în fața bihorenilor, să prezint ceea ce am făcut cu încrederea pe care mi-au acordat-o, ceea ce am reușit să facem împreună în acest prim an de mandat, lucrurile care sunt în continuare în execuție, cele pe care le pregătim pentru viitor, dar și proiectele unde am întâmpinat dificultăți.
Prima dintre cele șapte direcții, extrem de importantă pentru dezvoltarea județului nostru, ține de infrastructură și mobilitate, pentru a avea un județ conectat.
În esență, suntem interesați să reducem timpul pe care bihorenii îl petrec în trafic, să reducem poluarea, să creștem siguranța rutieră și să conectăm mai bine Oradea, zona metropolitană și județul Bihor cu restul țării și cu exteriorul. În acest prim an de mandat s-a finalizat cea de-a șaptea centură pe care Consiliul Județean Bihor a construit-o în ultimii ani, Centura Biharia, și, de asemenea, s-au finalizat lucrările la primul dintre cele opt pasaje rutiere pe care Consiliul Județean Bihor și le-a propus să le construiască în acest mandat. Este vorba despre pasajul de la Oșorhei.
S-au finalizat, de asemenea, lucrările la etapa a doua, la tronsonul 2, de la Cordău până la Oșorhei, al Inelului Metropolitan și, de asemenea, s-a finalizat breteaua de legătură dintre Inelul Metropolitan și centura Sânmartin. Avem în implementare un proiect care pune preț pe siguranța în circulație și presupune semnalizarea inteligentă a unui număr de 144 de treceri de pietoni în județul Bihor, pentru ca în acest județ să se poată circula în condiții cât mai bune. Celelalte pasaje sunt aproape toate, cu excepția celui de la Matei Corvin, în execuție. Le vom finaliza în toamna acestui an și pasajul de la Matei Corvin va intra în execuție. După cum știți, am reușit și aici să avem o finanțare europeană aproape în întregime pentru realizarea acestui pasaj. Consiliul Județean Bihor a fost implicat în proiectul de realizare a Drumului Expres Oradea – Arad.
Acest drum are toate cele trei tronsoane cu constructori desemnați. Sperăm să înceapă lucrările în acest an, dacă nu, cel târziu de la începutul anului viitor aceste lucrări vor începe. Și pentru noi este foarte important acest proiect, mai ales că în acest proiect este prevăzută și construirea unui pasaj peste centura Oradea și peste calea ferată, pentru a oferi o nouă legătură între Oradea și Sântandrei, cunoscut fiind faptul că există o problemă foarte serioasă la orele de vârf în trafic pe această relație Oradea – Sântandrei și celelalte comune dinspre vest.
Am semnat contractul pentru achiziția unui număr de 24 de autobuze electrice care vor circula prin județ și vor conecta toate zonele județului cu Oradea și între ele, astfel încât bihorenii să poată să ajungă în condiții cât mai bune la locul de muncă, la școală sau în altă parte a județului. Modernizarea drumului Padiș – Ic Ponor a fost o altă promisiune a noastră și lucrările au început de curând. Este un proiect pe care îl vom finaliza.
Drumul de legătură dintre Paleu și Biharia este, de asemenea, un proiect care se află în fază finală. Modernizarea drumului Tinca – Salonta, de asemenea.
Și pentru următoarea perioadă de programare am depus o fișă de proiect la ADR Nord-Vest pentru a primi finanțare cu care să realizăm documentația tehnică pentru reabilitarea și modernizarea drumului județean aferent lacului de la Barajul Leșu, care acum se reumple. Acel tronson de aproximativ 9 km aparține comunei Bulz. Este nereabilitat, este prea îngust. Face parte din Drumul Apusenilor, dar nu este amenajat corespunzător și noi vrem să îl reabilităm cu banii pe care îi vom obține în următoarea perioadă de programare.
Însă, până atunci, vom întocmi documentația și vom da drumul la licitație, inclusiv pentru execuție.
Un alt proiect extrem de important pentru județul nostru este proiectul Tram-tren. Cel mai mare proiect derulat vreodată de Consiliul Județean, peste 280 de milioane de euro.
Un proiect care presupune modernizarea și extinderea unei rețele de 38,9 km de cale de tramvai și cale ferată în județul nostru, achiziția unui număr de 14 vehicule cu care vom operaționaliza această infrastructură și amenajarea unui număr de 27 de stații. De asemenea, în cadrul acestui proiect avem prevăzut și un pasaj subteran, pe sub centura Oradea și calea ferată, lângă Crișul Repede, pentru a face o nouă legătură cu zona Sântandrei, Toboliu și toate celelalte comune care se dezvoltă accelerat în partea de vest a județului nostru.
Suntem în licitație pentru achiziția acelor 14 vehicule și în aceste zile vom da drumul la licitație și pentru lucrările de execuție a infrastructurii. În ceea ce privește conectivitatea aeriană, în anii trecuți s-au făcut investiții importante în Aeroportul din Oradea. Anul trecut, Aeroportul din Oradea a avut cel mai bun an din istoria lui în ce privește numărul de pasageri care au folosit acest aeroport.
Cursa nouă Oradea – München este o cursă importantă pentru noi, atât din perspectiva numărului mare de români care lucrează în Germania, cât și din punctul de vedere al relațiilor comerciale dintre România și Germania, având în vedere că o parte semnificativă din investițiile realizate în județul nostru vin din Germania. Din această lună, de la sfârșitul acestei luni, vom avea o cursă operată de Wizz Air spre Dortmund. De asemenea, din această lună, Wizz Air va opera cursa și spre Roma.
Am început operarea cursei Oradea – Milano cu Wizz Air în acest an, o cursă care se dovedește de un real succes. De asemenea, în cursul anului trecut, Animawings a început să opereze curse spre București. Numărul de pasageri spre București a crescut cu 42% față de 2024, iar numărul total de pasageri care au utilizat Aeroportul din Oradea în 2025 a fost cu 52% mai mare decât în 2024.
Sunt aici importante și cursele charter care operează în perioada sezonului estival spre diferite destinații din Europa și, de asemenea, transportul de mărfuri a început să funcționeze foarte bine.
În ceea ce privește dezvoltarea economică a județului, suntem interesați să dezvoltăm în mod unitar toate zonele județului și dezvoltarea economică este foarte importantă. Vrem să ducem locurile de muncă cât mai aproape de bihoreni și, în felul acesta, să reducem timpul pe care bihorenii îl petrec în trafic pentru a face naveta de acasă la locul de muncă și înapoi.
Am finalizat Parcul Științific și, de asemenea, am finalizat parcul de la Ștei. Sunt în execuție, în curs de finalizare, și le vom finaliza în acest an, celelalte trei parcuri de specializare inteligentă: Marghita, Aleșd și Beiuș.
Deja au venit investitori care au concesionat parcele în aceste parcuri. De curând am semnat o investiție importantă în parcul de la Beiuș, în valoare de 51 de milioane de lei.
A treia direcție: identitate și cultură pentru un Bihor cu suflet.
Sunt proiecte care pun în valoare tradițiile locale, patrimoniul imaterial și construit, instituțiile culturale și identitatea noastră ca bihoreni. Am continuat cu edițiile a IV-a din „Bihorul Colindă” și „Lumină din Lumină”, proiecte pe care le vom face împreună cu biserica și cu școala în fiecare an. A fost modernizată Biblioteca Județeană, am modernizat trei biblioteci în Sânmartin, Oșorhei și Sântandrei și am dotat alte 26 de biblioteci din județ pentru a sprijini interacțiunea dintre bihoreni și carte.
Pentru că un nivel de calitate corespunzător nu poate fi imaginat fără un nivel de cultură corespunzător.
Suntem în execuție cu reabilitarea viitorului sediu al Consiliului Județean Bihor și sperăm ca cel târziu în luna iulie să fim deja mutați acolo.
Suntem în execuție cu Centrul Cultural Multifuncțional și, de asemenea, am depus fișe de proiect pentru a primi finanțare cu care să pregătim documentațiile tehnice pentru reabilitarea sediului Teatrului Arcadia, clădirea numită Hanul „Arborele Verde”, pentru a restaura iconostasul Bisericii cu Lună, pentru a restaura toate bisericile de lemn din județul Bihor care sunt declarate monument istoric categoria A. Avem o asemenea biserică la Hidișelu de Jos, în Rieni, în Voivozi, unde există și un ansamblu monastic, de asemenea în Tilecuș, în Sebiș și în alte zone din județul Bihor.
A patra direcție de dezvoltare: turism și agrement pentru un Bihor atractiv, prin care ne propunem să valorificăm frumusețile naturale din județul nostru, zona montană, patrimoniul natural și infrastructura de vizitare a județului, pentru a crea condițiile unui turism civilizat și pentru a crea condițiile ca dezvoltarea turistică să antreneze dezvoltarea și sustenabilitatea pentru alte domenii, cum sunt meșteșugurile, tradițiile, îndeletnicirile locale și producătorii locali.
În acest sens, suntem în dezbatere publică cu strategia de dezvoltare turistică a județului Bihor. Am avut mai multe discuții în toate zonele județului cu cei implicați.
Vom continua să avem dezbateri până ajungem la o soluție finală care să fie cea mai adaptată realităților din județul Bihor.
Am finalizat campingurile din Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului, Dobrești și Șinteu. Am depus fișe de proiect pentru a dezvolta o stațiune all season, fie în Vârtop, fie în Stâna de Vale.
Așteptăm rezultatele studiului de oportunitate și de favorabilitate pe care ADR Nord-Vest l-a comandat pentru fiecare dintre cele două locații și, în funcție de rezultatul pe care îl vom primi, vom merge înainte. De asemenea, am depus fișe de proiect pentru a amenaja și a face accesibil din punct de vedere turistic Avenul de la Câmpeneasca, realizarea unui traseu cicloturistic în Munții Codru-Moma, realizarea unui camping ecologic în Roșia și a unui camping pe Valea Sighiștelului, în comuna Câmpani.
În ceea ce privește a cincea direcție, agricultura, suntem interesați să îi susținem pe producătorii locali pentru a avea produse de calitate și pentru a dezvolta gastronomia specifică în județul Bihor.
Am extins și vom extinde în toate zonele județului „Gusturi și tradiții de Bihor”, sprijinim producătorii locali prin diferite evenimente pe care le organizăm împreună cu ei. Am avut până acum mai multe întâlniri și vom continua să avem astfel de întâlniri cu apicultorii din județul Bihor pentru a gândi împreună un program de sprijinire a producătorilor de produse apicole, având în vedere că aceste produse sunt de o calitate excepțională și sunt printre puținele produse cu care putem concura pe piața mondială cu real succes.
A șasea direcție: un mediu natural protejat.
Suntem interesați de protecția mediului înconjurător, de implicarea comunității, de curățenie și de valorificarea cu responsabilitate a resurselor pe care le avem în județul Bihor.
Am continuat și vom continua proiectul nostru „Bihorul Plantează”, un proiect atât de mediu, cât și de educație, prin care, cu ajutorul voluntarilor, plantăm în fiecare toamnă și în fiecare primăvară zeci de mii de puieți. Am finalizat de curând cea de-a șasea ediție a „Lunii curățeniei în județul Bihor”, în care implicăm zeci de mii de copii și, în același timp, îi încurajăm să facă mișcare și să arate respect pentru spațiul public în care trăim cu toții, gestionând corespunzător deșeurile.
Am finalizat proiectul de decolmatare a Lacului Vida, un proiect care este important atât pentru protejarea florei și faunei protejate din acest lac, cât și pentru creșterea rezervelor de apă necesare pentru zona respectivă. Și, așa cum am spus, am depus câteva fișe de proiect pentru a amenaja cu responsabilitate anumite zone din județ care au atractivitate turistică, ca să oferim condițiile unui turism corespunzător.
Cea de-a șaptea direcție este extrem de importantă pentru noi: educație, sănătate, sport și grijă pentru oamenii cu nevoi speciale.
Se poate constata că foarte multe dintre proiectele județului Bihor se adresează copiilor sau și copiilor și implică în mod necesar pe copii. Suntem convinși că aceasta este o direcție potrivită, deoarece un nivel de viață ridicat presupune o trăire de calitate. Iar atunci când îi vedem pe copiii noștri implicați în proiecte de cultură, în proiecte de protecția mediului, în acțiuni sportive, în proiecte de spiritualitate, pe de o parte avem senzații plăcute ca părinți, pentru că îi vedem zidindu-se într-un mod corespunzător ca oameni și, pe de altă parte, suntem mulțumiți că ne facem datoria pentru a construi împreună cu copiii noștri și pentru copiii noștri un viitor cât mai bun aici, la noi acasă.
De aceea am realizat multe proiecte împreună cu copiii și pentru ei. Pe lângă cele despre care am vorbit, am dotat șapte unități de învățământ din județul Bihor și CJRAE (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor). Am dotat unitățile de învățământ special, am câștigat o finanțare pentru realizarea unei tabere pentru copii în Vașcău, în satul Câmp, unde există o școală aflată în paragină, pe care o vom reabilita complet cu fonduri europene.
Am pregătit acest proiect, Centrul Județean de Orientare Școlară și Profesională, despre care am vorbit de curând, pentru a-i îndruma pe copiii noștri să își aleagă acele direcții profesionale și de pregătire în viață care le corespund însușirilor pe care ei le au.
Am susținut în continuare Campus Oradea, un proiect foarte important, și avem un program de achiziție cu 47 de microbuze electrice: 25 dintre ele au fost achiziționate, alte două pentru învățământul special au fost achiziționate și 20 sunt în licitație.
Modernizăm clădirile de la DGASPC, Spitalul din Nucet, am sprijinit Fundația Mihai Neșu pentru a-și finaliza prima etapă a proiectului pe care l-a început pentru persoanele cu dizabilități și derulăm alte proiecte pentru persoanele cu nevoi speciale.
Cam aceasta ar fi, în linii mari, imaginea de ansamblu tradusă în proiecte care s-au realizat, proiecte care se află în curs de realizare și proiecte pe care vrem să le pregătim pentru viitoarea perioadă de programare.
În bugetul aferent anului 2026, dezvoltarea ocupă un loc central. Două treimi din buget sunt direcționate către proiecte de dezvoltare.
Bugetul pentru acest an este de 1,34 miliarde de lei și toate aceste proiecte se pun în practică cu ajutorul colegilor din Consiliul Județean. Avem 81 de angajați efectiv în Consiliul Județean, de departe cel mai mic număr de angajați, mai ales dacă raportăm la numărul de locuitori, dintre toate județele din România. Aceasta arată că suntem preocupați să chivernisim banul public cu responsabilitate și suntem preocupați ca fiecare dintre cei care alegem să lucrăm în domeniul public să ne facem, atât cât putem noi de bine, datoria.
Am spus că e firesc să vorbim și despre lucrurile care nu au funcționat perfect, despre proiectele care au întâmpinat dificultăți.
Spre exemplu, drumul Paleu – Biharia nu a fost încă dat în funcțiune pentru că am constatat, așa cum am mai prezentat, anumite deficiențe în execuție. Pentru că a existat o diferență de opinie între noi și constructor, am comandat o expertiză tehnică independentă care a confirmat existența acestor neregularități, neconformități.
Aceste neconformități se îndepărtează chiar acum, în această perioadă, și vom recepționa și vom da acest drum în folosință.
Drumul de la Tinca la Salonta, a cărui execuție s-a prelungit, pe de o parte din cauza faptului că Primăria Tinca și Primăria Tulca au avut lucrări de introducere a rețelelor de apă și mai ales de canalizare, iar aceste lucrări se suprapuneau cu spațiul în care se execută acest proiect. În același timp însă, am constatat și acolo anumite neconcordanțe în ceea ce privește execuția. Am solicitat să fie practic scos asfaltul care a fost turnat pe aproximativ 7.000 de metri pătrați. Am solicitat constructorului să amenajeze la un nivel cât mai bun spațiile dintre trotoare, șanțuri și drum, astfel încât șanțurile să arate corespunzător, toate făcute în același fel, unde este pământ să fie pământ, unde este piatră să fie piatră, astfel încât lucrarea să fie una de calitate bună.
După cum știți, am realizat o economie de 7 milioane de lei cu prilejul licitației pentru microbuzele electrice. A câștigat o altă firmă, ne-a adus cele 8 microbuze, însă aceste 8 microbuze nu corespundeau cu specificațiile tehnice din oferta companiei respective. Am refuzat recepția, le-am oferit din nou timp de o lună pentru a readuce alte vehicule, ne-au adus vehicule Mercedes, le-au cumpărat de la firma Aveuro, care le-a livrat și pe care nu le-am recepționat. Însă nici pe acestea, din păcate, nu am fost în posibilitatea de a le recepționa, ele îndeplinind condițiile din caietul de sarcini, dar neîndeplinind condițiile din oferta pe care ofertantul declarat câștigător a făcut-o. Și legea ne obligă să ținem cont atât de condițiile din caietul de sarcini, cât și de condițiile prevăzute în ofertă. Așa fiind, am refuzat pentru a doua oară recepția acelor 8 microbuze, am reținut aceste microbuze aici, am reziliat contractul cu firma respectivă și am acționat în justiție pentru a le cere despăgubiri echivalente cu suma pe care noi nu am putut să o folosim din fonduri PNRR.
Un alt proiect la care am întâmpinat dificultăți este pasajul subteran de pe Calea Aradului, unde am primit autorizație de construire după 9 luni de la depunerea documentației, astfel încât am putut începe lucrările doar de la începutul anului 2026.
Practic, am avut nevoie de mai mult timp pentru a obține autorizația decât avem timp la dispoziție pentru a executa un pasaj de o asemenea complexitate. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun și sper că vom termina, așa cum am promis și cum așteptăm cu toții, în termen util pentru a absorbi în întregime banii europeni.
La Centrul Multifuncțional, după ce am stabilit câștigătorul licitației, am început lucrările. Constructorul a constatat că lipsește din devize o parte însemnată din materialele necesare, a căror valoare a estimat-o la aproximativ 3 milioane de euro. Reamintesc faptul că acest proiect a fost realizat de un arhitect care a câștigat un concurs. Nu ne-a venit să credem că se poate întâmpla o asemenea eroare. A trebuit să verificăm o documentație foarte stufoasă, dar până la urmă s-a confirmat că aceasta este realitatea și a trebuit să refacem proiectul tehnic, incluzând și aceste sume, să găsim și formule de a asigura finanțarea și de aceea câteva luni de zile lucrările au stagnat acolo. Mai e o problemă, pentru că, în fapt, proiectul inițial se referea doar la construirea în sine a acestei săli și a acestui centru, neincluzând și proiectul de amenajare, cu instalații corespunzătoare și din punctul de vedere al designului, a sălii interioare. Acum suntem în faza în care se lucrează la proiectul de design interior pentru a putea corela designul, instalațiile, cu lucrările de construire.
Însă s-au deblocat aceste neajunsuri și putem merge înainte cu lucrările.
Pentru tot ceea ce s-a întâmplat bun în acest județ, se cuvine să aduc mulțumiri colegilor din Consiliul Județean, tuturor primarilor din județ cu care am avut o colaborare foarte bună în acest an de mandat, instituțiilor cu care suntem parteneri, de la Ministerul Transporturilor, CNI, ADR Nord-Vest, celelalte ministere, mediul de afaceri local, bihorenilor pentru răbdare și pentru înțelegere, pentru sprijin, dumneavoastră celor din presă, pentru că aveți un rol esențial în relația dintre noi, cei din administrație, și cetățeni, și precizez că în fiecare an voi face acest raport de activitate, pentru că așa este firesc, iar începând în perioada următoare voi continua să fac ceea ce am făcut și în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, adică să merg în fața bihorenilor, să ne întâlnim cu ei împreună cu primarii din localitățile județului nostru, bineînțeles cu aceia dintre primari care doresc asta, să le prezentăm bihorenilor ce am promis, ce am realizat din lucrurile pe care le-am promis, ce se află în execuție, ce nu am reușit să facem și să explicăm de ce nu am reușit să facem și, mai ales, să vedem ce părere au în legătură cu lucrurile care se întâmplă, să le ascultăm punctele de vedere, sugestiile și criticile, pentru că e firesc să se întâmple acest lucru între cei care solicită încrederea oamenilor și oamenii care acordă această încredere. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție.
Întrebare jurnalist: Trebuie să clarificăm niște lucruri. Campingurile?
Mircea Mălan: Da. Am uitat să trec, și vă mulțumesc că mi-ați pus întrebarea, am uitat să trec la neajunsuri acest proiect. Practic, noi am realizat aceste investiții într-un parteneriat cu ANANP-ul, fosta Agenție Națională pentru Arii Naturale Protejate. Această agenție a fost lider de proiect.
Noi fiind implementatori și, odată realizate aceste investiții, ele devin, potrivit legii, proprietatea administratorului ariilor naturale protejate, adică ANANP. După realizarea acestor investiții, ANANP-ul a dispărut ca entitate juridică, a fost absorbit în ANMAP și am discutat cu conducerea ANMAP după ce lucrurile s-au așezat instituțional. De curând, în urmă cu câteva zile, am primit mesaj de la doamna președinte Raluca Dumitrescu că s-a finalizat adoptarea procedurii interne prin care ANMAP preia în proprietatea lor, formal, așa cum prevede legea, aceste investiții.
Și în perioada următoare vom găsi soluții să le transfere spre administrare Consiliului Județean Bihor. Vă mai reamintesc că noi încercăm, deocamdată nu am reușit, suntem în curs de modificare a unor reglementări legislative, să preluăm ca județ administrarea ariilor naturale protejate, pentru a gândi integrat ceea ce se întâmplă acolo, pentru a proteja la modul real ariile naturale și pentru a oferi bihorenilor și turiștilor posibilitatea să interacționeze cu natura într-un mod civilizat, fără să distrugem mediul înconjurător.
Întrebare jurnalist: Nu sunteți primul caz în care administrația județeană din Bihor face proiecte în premieră națională, care sunt încurcate de o instituție centrală sau de mai multe instituții centrale. Guvernul vorbește despre descentralizare și vedem că de București depinde funcționarea unor campinguri care stau și, între timp, se degradează. Nu răspunde nimeni de la București pentru asta? Vă gândiți la un proces împotriva ANMAP, pentru că se mișcă greu?
Mircea Mălan: Nu se pune problema să deschidem noi un proces împotriva ANMAP. Noi vrem să colaborăm cu această instituție și cu toate instituțiile din țară.
Pentru noi a fost o oportunitate să încheiem acest contract de colaborare și să realizăm aceste investiții cu o finanțare la care Consiliul Județean Bihor n-ar fi avut acces altfel și vom continua să facem asta oricâte dificultăți ne vor apărea în drum. Apar dificultăți de tot felul, unele obiective, altele cu un grad de obiectivitate mai redus, însă datoria noastră este să facem tot ce ține de noi ca să aducem bani și investiții importante în dezvoltarea județului nostru, pentru ca bihorenii să trăiască mai bine.
Întrebare jurnalist: Ce condiții nu îndeplineau cele 8 Mercedes-uri? Trebuia să fie Ford-uri?
Mircea Mălan: Nu, nu ați înțeles. Acele Mercedes-uri îndeplineau toate condițiile pe care noi le-am cerut în caietul de sarcini. Însă, cu prilejul redactării ofertei, ofertantul care a fost declarat câștigător a prevăzut niște condiții tehnice pe care nu le poate atinge, din păcate, se pare, niciunul dintre microbuzele care sunt pe piață. Nici cele 8, nici altele.
Nici cele 8 nu îndeplinesc. Ele îndeplinesc condițiile din caietul de sarcini, dar nu îndeplinesc condițiile din ofertă. A supralicitat ofertantul. A ridicat ștacheta, fără să-i ceară nimeni asta, la un nivel la care nu a mai putut să ajungă nici el.
Noi, din păcate, nu avem posibilitatea legală să recepționăm, că le-am fi recepționat, dar, neîndeplinind condițiile pe care el și le-a prevăzut în ofertă, noi am fost obligați să refuzăm recepția și la aceste 8 vehicule. Nu aveau capacitatea acumulatorului suficient de mare cât a prevăzut el, nu aveau volanul care presupunea să fie reglabil, aveau mai multe cerințe pe care, repet încă o dată, noi nu le-am cerut pentru că nu erau necesare, dar el le-a prevăzut în ofertă și noi suntem ținuți, ca autoritate contractantă, și de ceea ce am cerut în caietul de sarcini, și de ceea ce el a prevăzut în ofertă.
Întrebare jurnalist: Și o altă chestiune: autorizațiile de construire pentru pasajele subterane de la Ministerul Transporturilor. Vă veți îndrepta împotriva lor? Ei răspund? Adică dacă nu se termină lucrarea până la 30 iulie, să existe timp pentru documentațiile în vederea decontării, nu Ministerul Transporturilor plătește banii aceștia, ci eu și colega mea de acolo. De ce să plătim noi și să nu plătească Ministerul Transporturilor?
Mircea Mălan: Eu trebuie să aduc mulțumiri Ministerului Transporturilor pentru colaborarea pe care am avut-o, CNAIR-ului în mod special, pentru că împreună cu această entitate noi am putut realiza în județul Bihor proiecte care nu au mai fost întâlnite în istoria acestui județ. Și în cadrul Ministerului Transporturilor, ca peste tot, apar probleme.
Eu sunt convins că noi vom termina în timp și acest pasaj, cu emoțiile pe care le trăim și pe care trebuie să le asumăm, pentru că, într-un final, lucrurile vor fi bune pentru județul nostru și pentru bihoreni. Nu putem judeca o relație instituțională atât de consistentă cum este cea dintre Consiliul Județean Bihor și CNAIR numai prin prisma unui incident care a apărut, un incident pentru care și ministerul, ca instituție, s-a zbătut, însă s-a întâmplat să cadă la un angajat extrem, extrem, extrem de riguros. Și cei din minister au avut dificultăți în a convinge angajatul respectiv să elibereze această autorizație de construire.
Până la urmă, totuși, s-a finalizat cu bine. Repet, eu sunt, cred, persoana care are cele mai multe emoții și gânduri în legătură cu asta și e firesc să fie așa, dar de aceea mi-am asumat această responsabilitate, ca să mi le asum și pe cele care nu sunt atât de bune. Repet, gândiți-vă doar la centurile care s-au făcut și pe care le-am făcut în parteneriat cu CNAIR.
Gândiți-vă la Drumul Expres Oradea – Arad. Da, noi am fi preferat să ne lase să-l implementăm noi. Nu s-a putut din anumite pricini, mai mult sau mai puțin obiective, dar mergem înainte. Important este că acest proiect se va realiza și că județul nostru va avea o conexiune cu județul Arad.
Întrebare jurnalist: Nu se pierd banii și la drumul expres? Și cum doarme domnul Pistol?
Mircea Mălan: Nu îmi puneți întrebări la care trebuie să vă răspundă el. Eu vă spun ce cred și ce simt, având în vedere ceea ce se întâmplă în județul Bihor.
Mă uit la drobul de sare care poate va cădea și va omorî copilașul, dar nu cred că trebuie să pierdem ansamblul relației dintre noi și CNAIR. Nu știu cui anume i se datorează asta. Nu cunosc toate aceste relații și realități.
Știu că noi am încercat și încercăm în continuare să urgentăm cât putem începerea lucrărilor la acest proiect. Dincolo de asta sunt aspecte la un alt nivel pe care eu nu le comentez.
Întrebare jurnalist: Mai e unul la care s-au pierdut banii prin PNRR, CF Oradea – Cluj?
Mircea Mălan: Iarăși, neavând legătură cu Consiliul Județean, nu pot decât să îmi exprim și eu părerea de rău că s-a întâmplat acest lucru și să mă uit în curtea Consiliului Județean, unde avem și noi baiuri și necazuri, și să încercăm să le îndreptăm.
Întrebare jurnalist: Cum ați parcurs acest an de mandat, că e totuși o diferență între a fi viceprimar de Oradea, vicepreședinte și această funcție de responsabilitate mare?
Mircea Mălan: Eu, când am intrat în administrație, în 2012, am intrat cu hotărârea clară de a mă implica direct și hotărât în proiectele care presupun dezvoltarea orașului și apoi a județului, și atât din responsabilitatea de viceprimar, cât și în cea de vicepreședinte am fost implicat în mai toate proiectele pe care le-au derulat cele două autorități în această perioadă, astfel încât am avut foarte mult de lucru și am putut să găsesc sens pentru mine în ceea ce am făcut acolo. La fel se întâmplă și pe această poziție de responsabilitate mai mare. Încerc să îmi fac datoria față de oameni atât cât pot eu de bine, înțelegându-mi limitările și fiind conștient că cel mai mare adversar sunt propriile mele limite și că, pentru a face lucruri bune, e nevoie să lucrezi la modul real, nu doar declarativ, în echipă, să lucrezi în colaborare cu alte instituții, să ai uneori capacitatea de a trece peste nemulțumirile care îți apar în urma unor probleme ce se ivesc în aceste colaborări și să mergi mai departe, să nu pierzi din vedere esențialul.
Ca om, pentru mine e o formă de împlinire și am mai spus-o: cei care suntem în zona publică avem pentru ce să-i mulțumim lui Dumnezeu, pentru că, pe de o parte, prin ceea ce facem câștigăm banii cu care ne întreținem familia și cu care trăim, dar, pe de altă parte, ne încărcăm și cu acea senzație de împlinire că poți să faci ceva pentru oamenii pe care, vremelnic, ai onoarea să-i reprezinți.
Întrebare jurnalist: Cum evaluați în acest moment atractivitatea județului Bihor pentru investitorii, comparativ cu alte județe din Transilvania?
Mircea Mălan: Ține de mai multe componente. Unele dintre ele depind de ceea ce se întâmplă la nivel local, județean sau la nivelul primăriilor, altele nu. Nu vreau să mă pronunț pe ce se întâmplă în alte județe. Eu spun că județul Bihor are ca prioritate dezvoltarea economică a județului și asta nu se poate face fără investitori de calitate. Ne interesează să sprijinim și investitorii locali, pentru că ei sunt cei pe care ne bazăm și pe care ne vom putea baza întotdeauna, indiferent de dificultățile care vor apărea în plan intern și mai ales extern.
Ei vor rămâne cu siguranță întotdeauna aici. De aceea am gândit aceste parcuri de specializare inteligentă. De aceea venim cu învățământ care să pregătească viitorii angajați la un nivel de calitate superior.
Implicăm mediul de afaceri în procesul de pregătire a viitorilor angajați. Lucrăm în parteneriat cu ei, îi implicăm și în proiectele noastre de mediu sau în proiectele noastre de suflet, pentru că ne ajută, se implică cu voluntariat, uneori cu resurse financiare. Totodată, extindem rețelele de gaz, tocmai pentru a le oferi posibilitatea să aibă această facilitate în plus.
Facem tot ce ține de noi pentru ca cât mai mulți investitori de calitate să aleagă să investească în județul Bihor. Nu pot să fac o comparație cu celelalte județe, nici nu am datele și, repet, depinde de specificul fiecărui județ. Eu mă concentrez pe ale noastre.
Eu vă mulțumesc pentru colaborare, pentru sprijin.
Doamne ajută tuturor!